Impozitarea pensiilor mari aduce bani în plus la sănătate

Peste jumătate din România contribuie la sănătate?

Sistemul medical din România traversează o perioadă de transformări financiare complexe, unde deciziile actuale privind impozitarea pensiilor au consecințe directe asupra sustenabilității sectorului.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Un studiu recent sugerează că, atunci când guvernamântul optează pentru scutirea anumitor categorii sociale de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), este esențial ca aceste sume să fie acoperite prin alte surse bugetare.

Astfel, transferurile către Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) ar putea deveni mai clare și ușor de previzibilizat, eliminând necesitatea intervențiilor generice de echilibrare a conturilor.

Potrivit celei de-a doua ediții a raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, publicat în 2026, cheltuielile curente destinate sănătății au atins nivelul de 127,98 miliarde lei în anul 2025. Această cifră reprezintă o creștere semnificativă de 29% comparativ cu datele din 2023. Analiza evidențiază faptul că România a depășit pentru prima dată bariera de 1.300 de euro cheltui pe locuitor, un prag istoric. Totuși, ponderea în produsul intern brut rămâne la 6,68%, o valoare considerabil mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la 10%.

Din totalul finanțării, partea publică reprezintă 71,98%, iar CASS constituie peste jumătate din sumă, exact 51,15% din cheltuiala globală.

Autorii documentului atrag atenția că această expansiune a bugetului nu este rezultatul unei reforme structurale profunde, ci mai degrabă o acumulare a unor măsuri izolate, unele dintre ele având caracter temporar, insuficiente pentru a garanta stabilitatea pe termen lung. În perioada 2024-2025, autoritățile au lărgit baza de calcul a contribuțiilor prin eliminarea diverselor facilități, prin includerea concediilor medicale în baza de calcul și prin instituirea reținerii la sursă pentru 2,86 milioane de cetățeni.

Aceste modificări au generat venituri suplimentare de 2,16 miliarde lei într-un interval de doar cinci luni, din care 1,84 miliarde lei proveneau de la pensionari.

Pentru prima dată, peste jumătate din populația României contribuie la fondul de sănătate, procentul ajungând la 50,75%, conform datelor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Cu toate acestea, măsura centrală, impozitarea pensiilor prin CASS, este valabilă doar până la 31 decembrie 2027. Expertii avertizează că aproximativ 5,5 miliarde lei anual vor dispărea din fluxul financiar după expirarea acestei perioade.

Situația este agravată de plafonarea la 3.000 de lei pentru pensii, care creează un deficit anual estimat la 13 miliarde lei, considerat principalul rezervor neexploatat al sistemului.

Implementarea Legii 141/2025 a condus la o creștere a numărului de persoane neasigurate, care a ajuns la 2,92 milioane, înregistrând un plus de 511.000 față de anul 2024. Datele indică faptul că peste 95% dintre aceștia au sub 60 de ani, ceea ce sugerează că nu se tratează de persoane vulnerabile vârstnice, ci de indivizi activi economic care evită plata contribuției.

18,8 miliarde lei pentru programele de sănătate!

De asemenea, coasigurații, personalul monahal și o parte dintre beneficiarii programelor naționale și-au pierdut statutul de asigurat în mod automat.

Veniturile totale ale FNUASS au dublat nivelul din 2019, ajungând la 77,858 miliarde lei.

O problemă majoră de echilibru este faptul că 92,3% din CASS provine exclusiv de la salariați, adică aproximativ 60 de miliarde lei dintr-o singură categorie, generând un dezechilibru structural.

În paralel, subvențiile de stat s-au redus la 6,40 miliarde lei, în scădere față de 8,94 miliarde lei în 2023. Categoria medicamentelor înregistrează cea mai rapidă creștere, cu un salt de 24% într-un an, atingând 25,7 miliarde lei, o majorare de 130% față de 2019. Pe parcurs, 127 de molecule noi au fost incorporate în lista de compensare.

Programele naționale de sănătate mobilizează 18,8 miliarde lei, din care 73,6% sunt direcționate către furnizorii privați. Creșterea este concentrată în domeniul oncologiei, care primește 12,08 miliarde lei pentru traseul pacientului. Un aspect critic este că FNUASS finanțează tot mai mult salariile, nu serviciile medicale propriu-zise. Influențele salariale cresc mecanic, independent de volumul de activitate medicală realizat. În 2025, aceste sume au atins 16,938 miliarde lei, o valoare similară cu bugetul întregii rețele de servicii spitalicești. Spitalele private nu beneficiază de aceste fonduri, ceea ce distorsionează competiția și menține o piață inechitabilă.

Bugetul Ministerului Sănătății este executat la nivelul de 26,53 miliarde lei, dar fondurile pentru prevenție stagnează la 1,11 miliarde lei, practic neschimbate față de 2023. Raportul critică sever lipsa de transparență, menționând indicatori vagi, personal nediferențat corect și date retrase, procesul de reconstituire a cheltuielilor necesitând consolidare manuală. Cheltuielile curente ale unităților administrativ-teritoriale din venituri proprii sunt de doar 636 milioane lei, reprezentând 0,50% din total. Spre deosebire de sistemele moderne, unde autoritățile locale susțin spitalele, în România descentralizarea nu a fost însoțită de capacitate administrativă și finanțare locală adecvată.

Concluzia generală este că sistemul crește numeric, dar se erodează structural. Veniturile sunt instabile, cheltuielile sunt rigide, costurile cu medicamentele exploziează, iar presiunea salarială sufocă serviciile.

Transparența rămâne redusă, iar responsabilitatea este dispersată. Autorii propun reforme majore: integrarea salariilor în tarife, asigurare universală obligatorie, recalcularea costurilor reale, implicarea autorităților locale și eliminarea plafonului de pensii.

Prima ediție a raportului a folosit anul 2023 ca referință, iar cea de-a doua reia aceeași structură analitică pentru 2025, adăugând o metodologie îmbunătățită pentru estimarea plăților directe.

Obiectivele principale includ consolidarea tuturor surselor de finanțare pentru calcularea cheltuielilor totale, compararea nivelului de finanțare cu cel al altor state membre ale UE și identificarea problemelor de transparență în utilizarea fondurilor publice și private.

Sursă: cotidianul

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Magda Colgiu-David și asistat AI.