ANAF va permite băncilor acces direct la datele fiscale ale firmelor?
Text rescris: O nouă inițiativă propusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală ar putea modifica profund modul în care băncile analizează solvabilitatea firmelor care solicită finanțare.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăConform unui proiect de ordin în curs de elaborare, instituțiile de credit ar putea obține, în mod direct și în baza acordului expres al reprezentantului legal al societății, anumite date fiscale relevante din arhivele ANAF.
Acest mecanism nu este încă aplicat, ci se află în fază de consultare și aprobare, urmand să urmeze pașii necesari pentru publicarea oficială și intrarea în vigoare.
Dacă va fi adottat în forma prezentată, noul dispozitiv va înlocui prevederile stabilite prin Ordinul ANAF nr. 146/2022, care regulă în prezent modul de interacțiune între bănci și autoritățile fiscale privind verificarea situației financiare a solicitantilor de credit.
Unul dintre aspectele centrale ale proiectului se referă la tipul de informații pe care băncile ar putea solicita. Privind persoanele juridice, se prevede posibilitatea accesului la datele din trei tipuri de declarații fiscale: D100, care reflectă obligațiile de plată către bugetul de stat; D101, privind calculul și plata impozitului pe profit; și D300, reprezentând decontul aferent taxei pe valoare adăugată (TVA).
Aceste documente ar fi solicitate pentru o perioadă de 12 luni consecutivi, încheiate la data solicitării, asigurând astfel o imagine actualizată și relevantă a comportamentului fiscal al companiei.
Informațiile nu ar fi transmise automat sau fără restricții, ci doar după ce reprezentantul legal al firmei ar exprima consimtamantul său printr-un canal securizat și oficial.
Procesul de acordare a permisiunii de acces la aceste date este clar delimitat în proiect. Nu se vorbește despre un acces liber sau permanent la bazele de date ale ANAF, ci despre o solicitare punctuală, condiționată de acordul expres al reprezentantului legal.
În cazul persoanelor juridice, acest consimtamant ar trebui să fie transmis în format electronic, prin intermediul Spațiului Privat Virtual (SPV), un instrument deja utilizat în relațiile dintre contribuabili și autoritățile fiscale pentru operații confidențiale și semnificate.
Este important de subliniat că acordul nu are o valabilitate nelimitată.
Deși proiectul nu specifică explicit o dură fixă, se subliniază faptul că autorizația va fi limitată în timp și în scop, evitând astfel orice interpretare care ar sugera o supraveghere continuă sau nejustificată a activității fiscale a firmei.
Scopul pentru care aceste informații fiscale ar putea fi utilizate este strict defini și limitat. Conform textului proiectului, datele obținute de la ANAF nu ar fi permise pentru orice fel de verificare, inclusiv cele nelegate de activitatea de creditare. În schimb, ele ar fi exclusiv destinate evaluării riscului de credit și prevenirii sau detectării eventualelor fraude în procesul de acordare a finanțării. Acest lucru înseamnă că banca ar putea compara datele furnizate direct de firma în dosarul de credit cu cele oficiale declărate la ANAF, identificând astfel eventuale inconsistențe, subraportări sau declarații inexacte.
Masura nu e inca in vigoare!
De exemplu, dacă o companie afirmă că are uncertain volum de afaceri, dar declarațiile TVA (D300) arată valori semnificativ mai mici, acest lucru ar putea semnaliza un risc crescut și ar trebui investigat mai profund.
Similar, diferențe între profitul contabil și celui fiscal, reflecat în D101, ar putea indica practici contabile agresive sau o gestionare financiera neconvențională.
Proiectul evidențiază de asemenea utilitatea informațiilor din D100 pentru evaluarea obligațiilor curente ale firmei spre buget.
O situație în care o societate are datoriі semnificativе în arrears față de stat poate fi considerată un indicator de instabilitate financiară, indiferent de profitul raportat.
De aceea, accesul la aceste date ar permite băncilor să formeze o imagine mai complexă și mai reală a sănătății financiare a solicitantului, combinând informațiile furnizate de client cu cele verificate independență de la o autoritate publică.
Această abordare ar reduce dependența exclusivă de declarațiile furnizate direct de firmă, care, deși esențiale, pot fi supuse erorilor, omisiilor sau, în cazuri extreme, falsificărilor.
Un punct esențial menționat în document este că masura nu este încă în vigoare.
Se tratează, deci, doar despre o propoziție legislative în fază de elaborare, care trebuie să treacă prin toate etapele necesare: consultarea publică, aprobarea internă la nivelul ANAF, eventuală verificare de conformitate cu disposițiile legale și, în final, publicarea în Monitorul Oficial.
Numai după acești pași dispozitivul va deveni aplicabil și va putea fi utilizat de bănci în relațiile lor cu clienții corporativi.
Până atunci, metodele existente de verificare a situației financiare – inclusiv analiza bilanțelor, raportele de profit și pierdere, cele de flux de trezorerie și solicitarea documentelor furnizate direct de client – rămân în vigoare și contin să fie principalele instrumente de evaluare a riscului.
Deși accentul cade în principal pe persoanele juridice, proiectul menționează și o posibilă extensie a mecanismului către persoanele fizice, în special cele care derulează activități independente sau fac parte din asociatii familiale. În acest context, se sugerează că ar putea fi introdus un nou mod de verificare a veniturilor, bazat pe declarațiile fiscale personale, deși detalii précise despre această extensie nu sunt furnizate în textul actual al proiectului.
Acest aspect ar putea fi dezvoltat în versiunile ulterioare, în funcție de feedback-ul primit în timpul consultațiilor sau de necesitățile practice identificate de către parti interesate.
Totuși, succesul implementării va depinde de claritatea rigurosă a regulilor privind consimtamantul, limita accesului, scopul utilizării datelor și garantia dreptului la confidențialitate și la contestație. Fără aceste garantii, chiar și o idee bine intenționată ar putea genera preocupări privind protecția datelor și echilibrul dintre nevoile de control și drepturile contribuabililor. Până la aprobarea finală și publicarea, proiectul rămâne un punct de discuție important în cadrul debatului privind modernizarea sistemului fiscal și financiar din România.
Sursă: contabilul.manager
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Adrian Popa și asistat AI.