Achiziții din afara UE pentru revânzare: complexități fiscale și TVA pentru firmele din România

Pe ce text explicit se bazează specialiștii?

Achizițiile de bunuri din statele aflate în afara Uniunii Europene, destinate ulterior revânzării către un alt partener din aceeași zonă geografică, generează o complexitate fiscală specifică pentru firmele românești plătitoare de TVA. În scenariul descris, marfa nu traversează teritoriul României, ci circulă direct între cele două țări terțe, fără a supune operațiunea formalităților vamale interne. Acest context ridică întrebarea esențială privind regimul de impozitare pe venit și TVA atât pentru etapa de cumpărare, cât și pentru cea de vânzare. Mai mult decât atât, este crucială identificarea documentelor probante necesare pentru a confirma realitatea economică și traseul exact al tranzacțiilor.

Ultimele știri

ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autenticAdolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea onlineFostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuriLimitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului public

Conform legislației fiscale actuale, ambele componente ale tranzacției – achiziția și livrarea – sunt clasificate drept operațiuni neimpozabile în spațiul juridic românesc. Motivul principal rezidă în faptul că condițiile cumulative impuse de Codul fiscal pentru impozabilizarea internă nu sunt îndeplinite simultan. Astfel, firma românească nu are obligația de a colecta și a plăti TVA nici la momentul importului economic, nici la momentul exportului către clientul străin.

Pentru a valida această încadrare, specialiștii se bazează pe textul explicit al articolului 268, alineatul (1) din Codul fiscal. Această dispoziție stipulează că o operațiune devine impozabilă în România doar atunci când se respectă cumulat patru criterii stricte: în primul rând, tranzacția trebuie să constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plata; în al doilea rând, locul legal al livrării sau al prestării trebuie să fie situat pe teritoriul României, conform articolelor 275 și 278; în al treilea rând, actorul economic trebuie să fie o persoană impozabilă, așa cum este definită la articolul 269, alineatul (1); iar în al patrulea rând, activitatea trebuie să derivă dintr-o activitate economică prevăzută la articolul 269, alineatul (2).

Normele de aplicare ale acestui articol, în special punctul 3, clarifică situația în care prima, a treia și a patra condiție sunt îndeplinite, dar locul operațiunii nu se află în România. În acest caz, operațiunea rămâne neimpozabilă intern. Chiar dacă nu implică o datorie de TVA locală, aceste tranzacții nu dispar din evidențele fiscale. Ele trebuie consemnate în jurnalele de TVA, anume în jurnalul de cumpărări și în cel de vânzări, într-o coloană dedicată exclusiv operațiunilor neimpozabile.

Calculul valorii acestor tranzacții se realizează în moneda națională, folosind cursul valutar al Băncii Naționale a României valabil la data emiterii facturii. Aceste sume se transmit autorităților fiscale exclusiv prin decontul de TVA, model 300, fără a fi incluse în declarația informativă cod 394.

Este important de reținut că, deși România nu taxează aceste fluxuri, statul tert în care se desfășoară fizic operațiunile poate impune propriile obligații fiscale, conform legilor locale.

În ce monedă se calculează valoarea tranzacțiilor!

Un alt aspect relevant este achiziția serviciilor de transport ale mărfurilor, atunci când Dacă transportul se efectuează integral în afara granițelor UE, se aplică excepția din articolul 278, alineatul (7) din Codul fiscal. Conform acestei reguli, locul prestării serviciului de transport este considerat a fi în afara Uniunii Europene, cu condiția ca utilizarea și exploatarea efectivă a serviciului să aibă loc în aceeași zonă extinsă.

Punctele de plecare și de sosire, situate ambele în afara blocului comunitar, confirmă acest statut. Valoarea acestor servicii de transport se declară, de asemenea, în decontul de TVA cod 300, la rândul 29.

Documentele justificative care susțin caracterul neimpozabil al acestor tranzacții pot varia, dar trebuie să demonstreze clar traseul bunurilor și natura contractuală a parteneriatului.

Analiza de mai sus a fost elaborată de specialiștii PortalContabilitate. ro în luna octombrie a anului 2026, oferind o interpretare practică a cadrului legal existent.

Această abordare ajunge la concluzia că transparența documentară și respectarea procedurilor de raportare prin decontul 300 sunt cheia evitării conflictelor cu Fisc, chiar în absența unei colectări de TVA interne.

Sursă: Contabilul