Prefectul nu poate anula o măsură reparatorie prin echivalent
Totul se referă la Legea nr?
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat recent o decizie care face lumină asupra modului în care prefecturile pot contesta măsurile reparatorii acordate prin echivalent. Concluzia este clară: astfel de acțiuni nu aparțin contenciosului administrativ, nici măcar cele specifice legii reparatorii. Ele sunt, de fapt, acțiuni de drept comun, scopul lor fiind să constate nulitatea unui act civil — nu să anuleze o hotărâre administrativă.
Această poziție a fost stabilită în Decizia nr. 426 din 4 martie 2026, emisă de Secția I Civilă a ÎCCJ.
Judecătorii au analizat dosarul și au constatat că prefectul a încercat să blocheze o restituire prin echivalent, argumentând cu motive procesuale. Dar instanța de casatie a respins încercarea, explicând că actul atacat nu e un act administrativ unilateral, ci un contract sau un act civil. De aceea, calea corectă nu era cea administrativă, ci cea civilă — prin constatarea nulității.
Totul se referă la Legea nr. 10/2001, care stabilește cum se restituie proprietatea asupra bunurilor expropriate. De ani, prefectii și beneficiarii măsurilor reparatorii s-au lovit în tribunal, fiecare parte crezând că are dreptul să conteste sau să apară deciziile privind restituerea. Această decizie vine să clarifice ce calea este potrivită — și ce nu l e.
Avocata Alina Matei, care a semnat analiza juridică publicată pe JURIDICE
Platforma oferă acces la documente, studii, cărți, evenimente și jurisprudență — de la note de curs la analise de specialiști. Acoperă toate ramurile dreptului: civil, comercial, muncă, familie, proprietate intelectuală, drept european și multe altele.
Utilizatorii găsesc și deciziile Curții Constituționale, ale ÎCCJ, ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a UE, grupate pe teme precum achiziții publice, fiscală, insolvență, bancar, IT și protecție datelor.
Decizia ÎCCJ nu e doar o interpretație tehnică. Ea asigură că, în materia reparațiilor, se aplică o logicojurisprudență coerentă. Prin respinerea calității de acțiune administrativă, curtea a protejat separarea puterilor și a reinforțat rolul actelor civile în procesele de restituire. Pentru prefecti și beneficiari, înseamnă mai puțină confuzie și mai multă predictibilitate.