Totul se referă la Legea nr?
Înalta Curte de Casație și Justiție a luat recent o decizie care face lumină asupra modului în care prefecturile pot contesta măsurile reparatorii acordate prin echivalent. Concluzia este clară: astfel de acțiuni nu aparțin contenciosului administrativ, nici măcar cele specifice legii reparatorii. Ele sunt, de fapt, acțiuni de drept comun, scopul lor fiind să constate nulitatea unui act civil — nu să anuleze o hotărâre administrativă.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocAceastă poziție a fost stabilită în Decizia nr. 426 din 4 martie 2026, emisă de Secția I Civilă a ÎCCJ.
Judecătorii au analizat dosarul și au constatat că prefectul a încercat să blocheze o restituire prin echivalent, argumentând cu motive procesuale. Dar instanța de casatie a respins încercarea, explicând că actul atacat nu e un act administrativ unilateral, ci un contract sau un act civil. De aceea, calea corectă nu era cea administrativă, ci cea civilă — prin constatarea nulității.
Totul se referă la Legea nr. 10/2001, care stabilește cum se restituie proprietatea asupra bunurilor expropriate. De ani, prefectii și beneficiarii măsurilor reparatorii s-au lovit în tribunal, fiecare parte crezând că are dreptul să conteste sau să apară deciziile privind restituerea. Această decizie vine să clarifice ce calea este potrivită — și ce nu l e.
Avocata Alina Matei, care a semnat analiza juridică publicată pe JURIDICE
Platforma oferă acces la documente, studii, cărți, evenimente și jurisprudență — de la note de curs la analise de specialiști. Acoperă toate ramurile dreptului: civil, comercial, muncă, familie, proprietate intelectuală, drept european și multe altele.
Utilizatorii găsesc și deciziile Curții Constituționale, ale ÎCCJ, ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale Curții de Justiție a UE, grupate pe teme precum achiziții publice, fiscală, insolvență, bancar, IT și protecție datelor.
Decizia ÎCCJ nu e doar o interpretație tehnică. Ea asigură că, în materia reparațiilor, se aplică o logicojurisprudență coerentă. Prin respinerea calității de acțiune administrativă, curtea a protejat separarea puterilor și a reinforțat rolul actelor civile în procesele de restituire. Pentru prefecti și beneficiari, înseamnă mai puțină confuzie și mai multă predictibilitate.
Sursă: Juridice