Concluderea este că legalitatea CAS trebuie verificată în ceea ce privește
Adela Sorinela SAFTA 21 octombrie 2026, 06:06 Rezumat: Preluarea unei entități de profesii liberale a ridicat o jurisprudență sintatică referitoare la situațiile în care avocații asigurați în cadrul propriului sistem de pensii ar fi fost creați pentru contribuții la securitatea socială (CAS) datorită sistemului public. Această prezentare analizează relația dintre statutul profesional, tipul de venit, înregistrările fiscale și automatizarea completării prealabile a declarației unice.
Ultimele știri
Proceduri de selecție competitive la Ministerul Justiției - concursul pentru selecția magistratului de legătură
Concert omagial dedicat tenorului și avocatului Ion Dacian - 9 decembrie 2026, Ateneul Român
Securitatea, fiabilitatea și flexibilitatea, principalele criterii în alegerea soluțiilor de rețea pentru companii
Modificarea Legii privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeAnaliza distinge între formele profesiunii juridice, care nu modifică de ele însele identitatea persoanei fizice impozabile, și statutul individual al persoanei asigurate într-un sistem propriu de securitate socială.
Se examinează ipotezele privind preconformitatea neconformă, declarația incorectă a contribuabilului, veniturile acumulate din diferite surse și o decizie oficială de impozitare.
Concluderea este că legalitatea CAS trebuie verificată în ceea ce privește categoria specifică de venituri și, cu excepția prevăzută la articolul 150 din Codul fiscal, nu numai prin trimitere la profesia declarată sau la denumirea formei de organizație. Cuvântul cheie: avocat, CAS, sistemul propriu de securitate socială, Declarație unică, precompletare, Art. 150 Codul fiscal, ANAF, înregistrări fiscale Abstracte: Plângerea depusă de o entitate care reprezintă o profesie liberală a ridicat o casuistă sintatică referitoare la situațiile în care avocații asigurați în cadrul propriului sistem de pensii au fost evaluați contribuții de securitate socială (CAS) datorate sistemului public.
Acest lucru aduce din nou în discuție relația dintre statutul profesional, tipul de venit, înregistrările fiscale și automatizarea precompletării declarației unice.
Analiza distinge între formele de practicare a dreptului, care în sine nu modifică identitatea contribuabilului individual, și statutul individual de asigurat într-un sistem privat de securitate socială.
Se examinează ipotezele de precompletare neconformă, declarații eronate ale
Se examinează ipotezele de precompletare neconformă, declarații eronate ale contribuabilului, venituri cumulate din diferite surse și o decizie oficială de evaluare fiscală. Cuvântul cheie: avocat, CAS, sistemul propriu de securitate socială, declarație unică, pre-roboare, art. 150 din Codul fiscal, ANAF, înregistrări fiscale Elementele preliminare care determină consecințele legislației discreționare Sistemele de pensii generează din ce în ce mai multe litigii privind interpretarea legii, cauze fiind diverse: lipsa de claritate a legii sau chiar omisiunea reglementării.
Acestea duc la formarea jurisprudenței la nivel internațional, prin intermediul cazurilor CJUE, în special cele referitoare la pensiile pentru profesiile liberale.
Dreptul național menține convergența drepturilor fundamentale, cum ar fi cele impuse de articolul 1 „Protecția proprietății”, al Primului protocol suplimentar la convenție, Paris, 20 martie 1952. Prin urmare, drepturile la pensii sunt garantate drepturile de capital echitabil, chestiuni care rezultă din Decizia nr. 80/2023 privind PESC. Prin urmare, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la protecția bunurilor sale.
Prin urmare, nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa, cu excepția motivelor de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Înțelegem că drepturile de pensii sunt drepturi de moștenire, așa cum sunt consacrate în dreptul internațional și național.
Propunem să analizăm în continuare, în legătură cu drepturile de pensii ale avocaților ca profesie liberală, relevanța cererilor de decizie preliminară privind interpretarea Regulamentului (UE) 2018/231 al Băncii Centrale Europene din 26 ianuarie 2018 privind cerințele de raportare statistică pentru fondurile de pensii (JO 2018, L 45, p. 3), împreună cu Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul European de Conturi Naționale și Regionale al Uniunii Europene (JO 2013, L 174, p. 1). Aceste cereri au fost depuse în contextul a două litigii între, pe de o parte, mai multe instituții de asigurare a pensiilor, și anume Bayerische Ärzteversorgung (Fonda Bavară de asigurare medicală, Germania), Bayerische Architektenversorgung (Fonda Bavară de asigurare a arhitecților) și altele, în prezenta cauză.
Sursă: Juridice