40.000 de lei pensie lunară?
Nominalizarea Andrei Chiș pentru șefia Ministerului Justiției a declanșat o adevărată furtună în spațiul public.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăPunctul central al dezbaterilor nu a fost doar experiența sa profesională, ci suma considerabilă pe care fosta judecătoare o încasează lunar: 40.000 de lei, sub forma unei pensii de serviciu.
Cifra a devenit o țintă ușoară în timpul ședinței parlamentare dedicate evaluării candidaților pentru noul Guvern, unde Chiș a fost supusă unui grilaj de întrebări privind situația sa financiară și deciziile luate în carieră.
În cadrul audierilor, Andrea Chiș a fost confruntată cu obiecții legate de tranziția sa din magistratură. Senatorul Nadia-Cosmina Cerva a solicitat clarificări directe asupra valorii beneficiilor de pensionare. La întrebare, Chiș a confirmat suma de 40.000 de lei, subliniind însă că ea nu a fost cea care a fixat acest plafon. Fosta magistrat a insistat că, de-a lungul carierei, a promovat constant ideea ca drepturile de pensionare ale judecătorilor să nu depășească nivelul salariului activ perceput în ultima perioadă de exercitare a funcției.
Un aspect controversat a fost motivul pentru care Andrea Chiș a părăsit sistemul judiciar la o vârstă relativ tânără, anume 52 de ani, în anul 2023. Radu Marinescu, fostul titular al portofoliului Justiției, a accentuat paradoxul dintre afirmațiile anterioare ale propusului ministru – care susținea că magistrații eligibili pentru pensionare ar trebui să rămână în sistem pentru a combate criza de personal – și acțiunea sa concretă de a se retrage din activitate.
Marinescu a întrebat direct de ce nu a folosit propria experiență ca exemplu pentru a lupta împotriva scăderii numărului de judecători, în loc să opteze pentru pensionare.
Paradoxul pensionării!
În replică, Andrea Chiș a explicat că motivația sa nu a fost niciodată de ordin financiar.
Ea a afirmat categoric că banii nu au fost factorul decisiv în alegerile sale profesionale, fie că era vorba de promovarea la instanțe superioare, fie de obținerea unui loc în Consiliul Superior al Magistraturii, fie de retragerea la pensie.
Chiș a adăugat că, dacă ar fi dorit să plece din magistratură exclusiv pentru motive economice, ar fi putut să renunțe simplu la funcție, similar cu procedura urmată când a demisionat anterior de la catedra Facultății de Drept.
Discuțiile au continuat și asupra posibilității de a reduce cuantumul pensiilor celor care le primesc deja. Propusa ministru a clarificat că această decizie nu intră în atribuțiile directe ale șefului Ministerului Justiției, ci este subiectul competenței Curții Constituționale. Ea a menționat că instanța constitucională s-a pronunțat deja în acest sens, cel puțin pentru categoria judecătorilor de carieră, la care se numără și ea, indicând că reducerea beneficiilor în curs de plată depinde de jurisprudența constitucională, nu de voința ministerului.
Deși a oferit explicații detaliate, procesul de validare nu a fost unul lin. Comisia parlamentară responsabilă cu analiza dosarelor candidaților i-a acordat lui Andrea Chiș un aviz negativ, un rezultat care complică perspectiva acesteia de a prelua portofoliul Justiției.
Contextual, Andrea Chiș este cunoscută nu doar ca fost judecător, ci și ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care a fost vizată frecvent în dezbaterile privind independența justiției.
Aviz negativ și tensiuni!
Nominalizarea sa a fost rezultatul unui acord politic între partidele PNL, USR și UDMR, care au identificat-o ca fiind tehnocrata capabilă să asigure o transiție acceptabilă pentru toți partenerii de coaliție.
Reacția inițială a lui Andrea Chiș la această nominalizare a fost una de consens, ea declarându-se „tehnocratul” cu privire la care cele trei forțe politice s-au înțeles. Cu toate acestea, audierea din Parlament a evidențiat tensiunile rămase nerezolvate privind politica salarială și de pensionare din magistratură.
Faptul că o persoană propusă să conducă ministerul care veghează asupra justiției are o pensie lunară de 40.000 de lei a fost punctul central al criticilor, chiar dacă ea a argumentat că suma a fost stabilită de reguli anterioare, nu de ea însăși.
Procesul de formare a noului Guvern continuă cu alte audieri, în care miniștrii propuși sunt supuși unui scrutin intens. În cazul lui Andrea Chiș, avizul negativ primit de la comisie reprezintă un obstacol procedural, dar nu un blocaj definitiv, în funcție de modul în care va fi gestionat votul final în plen.
Dezbaterile au scos în evidență și conflictele interne privind criza de personal din sistemul judiciar, tema pe care Radu Marinescu a insistat să o abordeze, punând sub semnul întrebării consecvența atitudinii lui Chiș în ultimii ani.
Concluzia audierii este că, deși Andrea Chiș a reușit să explice logica deciziilor sale anterioare, inclusiv alegerea de a se pensiona la 52 de ani, percepția publică și cea a colegilor de parlament a rămas marcată de disonanța dintre principiile susținute de ea și realitatea beneficiilor financiare.
Sursă: adevarul
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.