Ursul brun nu mai stă doar în munte: cum a schimbat comportamentul și de ce contează

Coborârea ursilor din munți este o strategie de supraviețuire?

Habitatul ursului brun nu se oprește la granița Carpaților. Contrar credinței populare, specia s-a adaptat cu ușurință la viața de câmpie, iar experții încearcă acum să corecteze această percepție eronată.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Reportajul publicat pe 17 septembrie 2026 arată o realitate pe care autoritățile o ignoră adesea: lipsa studiilor aprofundate duce la decizii luate pe intuiție.

Campania „Țara dintre oameni și urși” insistă pe o înțelegere corectă a animalului, departe de stereotipurile din manuale.

Datele monitorizării arată o tendință clară: urșii care trăiau la altitudini mari coboară vara în zonele joase, alăturându-se celor care locuiesc permanent lângă oameni.

Conflictul nu vine doar de la „invadați”, ci și de la rezidenți.

Când găsesc suficient de mâncare, animalele odihnesc în tufișuri de lângă șosele sau lângă coșuri de gunoi, uitând de bărlongurile clasice.

Județele Mureș, Harghita, Brașov, Prahova și Buzău sunt acum scene obișnuite pentru aceste întâlniri.

Restul țării abia începe să înțeleagă fenomenul. Studiile confirmă că, în perioadele calde, urșii montani se amestecă cu cei obișnuiți cu prezența umană.

Inteligența ursului brun și provocarea urbană!

Csaba Domokos, de la Asociația Milvus, explică segmentarea populației: „Există o grupă de urși rezidente, cu bărlonge fixe, și alți indivizi care, spre sfârșitul lunii iunie, părăsesc zonele montane pentru a coborî în zonele colinare.” Jakab Sandor, paznic de vânătoare, subliniază inteligența speciei: „Vedeți cum se mișcă, este extrem de deștept. Fiecare pas este calculat rațional.”

Video-ul „România, te iubesc!” surprinde această dinamică.

Pe fondul unui conflict care pare să scape de sub control, un localnic mărturisește: „Mă tem, era foarte mare.” Noaptea, ursul parcurge rutele cunoscute cu o familiaritate derutantă.

Relaxarea sa este atât de mare încât adormiunele apar chiar pe marginea drumurilor.

Vara aduce fructe și culturi, dar toamna, când resursele se epuizează, animalul se orientează rapid spre alimente ușor accesibile.

Fenomenul „ursului urban” devine vizibil în stațiuni și reședințe de județ.

În aglomerări, tomberoanele sunt ținte preferate; capacele se răstoarnă ușor, oferind resturi abundente. România devine și „țara ursului cerșetor”, care apare în amiaza mare, colectând delicatese de la trecători. Un corespondent PROTV descrie o întâlnire directă: „Este un urs curajos; am ieșit din mașină și acesta a venit spre mine.”

Specialiștii în carnivore mari demontează un mit persistent: ursul nu mai este exclusiv un animal de pădure. Pentru mulți dintre acești mamiferi, comunitățile umane s-au transformat de ani buni într-o extensie naturală a habitatului. Dovezile actuale și istorice confirmă că ursul brun prosperă la fel de bine în câmpie, contrar ideii transmise în manualele școlare de zoologie, care îl asocia strict cu mediul montan.

Demontarea mitului și corectarea percepțiilor greșite?

Mihai Pop, cercetător, punctează flexibilitatea ecologică a speciei: Ursul supraviețuiește chiar și în deșertul Gobi, consumând licheni.

Nu îl limităm doar la munte, cum am învățat la școală când aveau refugiu în Carpați, ci recunoaștem o capacitate uriașă de adaptare.

În contextul escaladării tensiunilor, vicepremierul Tanczos Barna, fost ministru al mediului și actual ministru interimar al agriculturii, a inițiat demersuri la Comisia Europeană pentru a elimina ursul brun de pe lista speciilor protejate. Procesul necesită un vot în unanimitate, implicând acordul tuturor statelor membre.

Scopul este ca ursul să nu mai beneficieze de protecție în niciun stat UE, similar cu ce s-a întâmplat anterior cu lupul.

Tanczos Barna susține: Sunt convins că Comisia va conștientiza riscurile la care sunt expuși fermierii.

Mihai Pop adaugă nuanța cercetării: Știm că populația este numeroasă, dar nu stabilim dacă prezența frecventă este cauzată de densitate sau de factori externi care îi afectează.

Csaba Domokos, specialist în carnivore mari, concluzionează: Există multă hrană în zonele antropice create de noi, comparativ cu munții.

Este crucial să dezvoltăm toleranță și să învățăm să coabităm efectiv cu ursul.

Sursă: stirileprotv

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.