Senatul are rezerve față de noul regulament european privind inteligența artificială

Subsidiaritatea și proporționalitatea în discuție

Senatul României a exprimat îngrijorări și rezerve cu privire la propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 548 din 3 iulie 2026, și adoptată prin hotărârea nr. 106/2026. Această propunere, denumită „Regulamentul UE privind cadrul juridic al celui de‑al 28‑lea regulament al societăților UE (COM (2026) 321 final)”, trebuie să respecte principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Senatul subliniază că orice reglementare europeană trebuie să fie justificată la nivelul UE și să nu încarce inutil statele membre cu obligații disproporționate. În acest context, se solicită o analiză riguroasă a modului în care noul regulament se aliniază cu aceste principii, pentru a evita suprasolicitarea legislativă și fiscală a României.

Evaluarea dispoziţiilor privind insolvenţa

Un punct esențial al rezervelor senatorești este necesitatea unor mecanisme proporționale de acces la beneficiile schemei a 28‑a, în special pentru IMM‑urile tradiționale. Se propune ca criteriile de eligibilitate să nu se limiteze la indicatori specifici pentru start‑up‑uri, cum ar fi intensitatea activităților de cercetare‑dezvoltare sau accesul la capital de risc, ci să includă și alte forme de susținere adaptate realității firmelor mici și mijlocii.

Impactul fiscal și veniturile impozabile

Senatul cere o evaluare separată a prevederilor legate de insolvenţă, pentru a nu bloca progresul propunerii principale. Se sugerează crearea unui sistem dedicat schemei a 28‑a, care să permită o analiză aprofundată a efectelor asupra sistemului național de aderare și să prevină eventuale repercusiuni negative.

În prezent, cadrul juridic român, prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și modificările ulterioare, oferă un regim fiscal favorabil pentru planurile de opţiuni de acţiuni destinate persoanelor care obţin venituri salariale. Propunerea europeană de tratament fiscal favorabil, prevăzută în mecanismul EU‑ESO, trebuie comparată cu dispoziţiile naţionale existente, pentru a se asigura că regimul fiscal aplicabil nu va fi mai puţin avantajos decât cel prevăzut pentru alte instrumente similare.

Sursă: juridice

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.