Ce arată datele INS pentru 2026?
Industriile IT și energetice mențin primatul, în timp ce sectorul auto suferă o retragere bruscă a veniturilor angajaților
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocDatele statistice oficiale, recent difuzate de Institutul Național de Statistică pentru exercițiul financiar 2026, relevă o dinamică complexă pe piața muncii din România.
În luna august a acestui an, media veniturilor brute brute ale salariaților s-a stabilizat la suma de 9497 de lei, reflectând o reducere modestă de 212 de lei față de nivelul consemnat în luna iulie.
Din perspectiva încasării reale în portofel, salariul mediu net a atins pragul de 5688 de lei, înregistrând o scădere lunară de 132 de lei.
Deși tendința imediată este descendentă, perspectivele pe termen mediu rămân optimiste, deoarece comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, adică august 2025, valoarea netă a crescut cu 5,6%.
Indicatorul puterii de cumpărare reale a salariilor a fost de 99,5% față de august 2025, iar dacă ne raportăm la punctul de referință din octombrie 1990, acest indice a urcat semnificativ la 235,1%.
Pe plan sectorial, diferențele de remunerație continuă să fie accentuate. Domeniul tehnologiei informației își confirmă statutul de lider incontestabil.
Specialiștii în programare și consultanța IT au beneficiat de un venit mediu net de 13010 de lei, depășind clar restul categoriilor profesionale.
Ce factori au provocat fluctuațiile?
Pe locul secund în clasamentul remunerărilor s-a plasat industria extractivă, mai precis sectorul petrolului brut și gazelor naturale, unde media netă a fost de 11760 de lei.
La capătul inferioar al spectrului salarial, activitățile diverse de servicii au oferit cea mai mică recompensă, cu o medie de doar 2985 de lei, urmate foarte aproape de domeniul pescuitului și acvaculturii, care a consemnat o valoare de 2998 de lei.
Fluctuațiile lunare au fost determinate de mai mulți factori conjuncturali. Absența primelor ocazionale, specifică lunilor anterioare, a contribuit la reducerea veniturilor, la fel cum concediile de odihnă au influențat negativ mediile prin neacordarea tichetelor de masă.
În plus, o productivitate redusă a impactat direct încasările finale. Cel mai grav impact a fost simțit în industria fabricării autovehiculelor și remorcilor, unde salariile au suferit o prăbușire dramatică de 18,3%. Alte domenii tehnice, inclusiv activitățile de arhitectură, inginerie și testări, precum și fabricarea altor mijloace de transport, au înregistrat scăderi situate între 10,5% și 14,0%.
Tendința negativă a fost vizibilă și în sectorul juridic, contabilitate și extracția petrolului. Industria textilă și marochinăria, împreună cu sectorul bugetar, au raportat reducieri mai blânde, cuprinse între 3,5% și 10,0%. Mai exact, sănătatea a pierdut 1,1%, învățământul 1,0%, iar administrația publică 0,6%, conform datelor oficiale.
În contrast cu aceste retrageri, anumite sectoare au reușit să își crească veniturile, susținute de prime de performanță și volume de producție superioare. Industria jocurilor de noroc și a pariurilor a înregistrat cel mai mare avans, cu o creștere de 8,0%. Sectorul audiovizual, cuprinzând producția cinematografică, televiziunea și editarea muzicală, a raportat creșteri aflate între 3,0% și 6,5%, performanță similară cu cea a fabricării produselor din tutun.
În sfârșit, domeniile energetice, telecomunicațiile și activitățile hoteliere au încheiat luna august cu progrese modeste, oscilând între 1,0% și 2,0%.
Sursă: Cotidianul