Proceduri

România a depășit pragul de 60% din PIB la datoria publică

Adrian Popa · 4 min citire
România a depășit pragul de 60% din PIB la datoria publică

De ce a explodat datoria?

România a depășit limita de 60% din PIB pentru datoria publică, declanșând alarme financiare.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

Conform datelor Ministerului Finanțelor, pasivul public a atins în august 1.230 miliarde de lei, o creștere față de 1.084 miliarde de lei în aceeași lună din 2025. Indicatorul a urcat la 61,1% din PIB, depășind pragul de 60% din Tratatul de la Maastricht, condiție esențială pentru aderarea la zona euro.

Datele rectificate pentru iulie arătau o valoare de 1.205 miliarde de lei, echivalentă cu 59,8% din PIB.

Contextul istoric arată o escaladare rapidă: la sfârșitul anului 2024, datoria era de 963,94 miliarde de lei (54,8% din PIB), în 2023 a fost de 784,23 miliarde de lei (48,9% din PIB), iar în 2019 se situa la 35% din PIB.

Această traiectorie ascendentă este legată direct de extinderea deficitului bugetar în ultimii ani.

Deși creșterea PIB-ului real este aproape de zero, inflația a făcut ca PIB-ul nominal să crească puternic, ajutând la deflarea datoriilor.

Cu toate acestea, raportul datorie/PIB a revenit peste limita de 60% în august, după actualizarea datelor de jumătate de an. Se remarcă o scădere față de nivelul mai ridicat înregistrat în luna mai, care era de 61,4% din PIB.

Cât costă datoria?

Situația are un impact semnificativ asupra ratingului suveran.

Agențiile de credit subliniază necesitatea unor măsuri de stabilizare a ritmului de creștere a pasivului public, altfel România riscă să iasă din grupa țărilor cu care împarte nota de credit.

Problema fundamentală nu este neapărat valoarea absolută a datoriei, ci ritmul său de creștere și nivelul ridicat al dobânzilor de împrumut.

În 2025, cheltuielile cu dobânzile au reprezentat 2,6% din PIB, un procentaj superior cel al altor țări din zona euro care au datorii de peste 100% din PIB.

Pentru anul 2026, se estimează că aceste cheltuieli vor atinge 3% din PIB, adică peste 60 miliarde de lei.

Necesarul brut de finanțare, care include atât acoperirea deficitului, cât și plata principalului la împrumuturile vechi ce ajung la scadență, va atinge în acest an aproape puțin peste 265 miliarde de lei, un record istoric. România înregistrează cele mai mari dobânzi suverane din Uniunea Europeană, rezultat al lipsei de credibilitate a clasei politice locale în gestionarea fiscală și economică, pe fundalul unei inflații care se menține de mult timp deasupra țintei BNR.

În comparație, țările din zona euro se împrumută la costuri mult mai mici decât cele din afara zonei euro.

Ce ne așteaptă în viitor?

Eforturile de consolidare fiscală din perioada 2025-2026 au avut un efect calmant asupra tendinței de creștere a datoriei.

Aceste măsuri s-au tradus într-o îmbunătățire a previziunilor pe termen lung.

Potrivit unui studiu al analiștilor Erste Group Research, proiecțiile Comisiei Europene au fost revizuite în jos cu aproximativ 15 puncte procentuale între calculele din 2024 și cele din 2025.

Raportul „Debt Sustainability Monitor” al Comisiei Europene prezintă proiecții pe o orizont de 10 ani privind evoluția datoriei publice în absența unor intervenții suplimentare. Aceste modele includ ipoteze privind soldurile bugetare primare, creșterea economică, ratele dobânzilor, inflația și cheltuielile legate de îmbătrânirea populației. În ediția din 2025 a acestui raport, se estimează că, dacă nu se iau măsuri noi de consolidare, datoria publică a României ar atinge circa 90% din PIB în anul 2035, o scădere semnificativă față de proiecția din 2024 care indica 106% din PIB.

Această revizuire în jos, de 15-16 puncte procentuale, este una dintre cele mai mari din regiune. Totuși, traiectoria rămâne ascendentă: pornind de la un nivel de aproximativ 58% din PIB în 2025, datoria ar continua să crească pe parcursul următorului deceniu fără noi intervenții.

România este clasificată printre țările cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, ca urmare a unui deficit care, deși a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, rămâne o sursă de vulnerabilitate.

Se așteaptă o continuare a reducerii deficitului, dar datoria publică menține o traiectorie ascendentă pe termen scurt, iar riscurile fiscale rămân semnificative.

Sursă: Curs de Guvernare

Lasă un comentariu