În ceea ce privește cadrul financiar, rectificarea respectă limita totală a
Proiectul de modificare a bugetului pentru anul 2026 a fost făcut public de Ministerul Finanțelor prin mecanismul de transparență decizională. Documentul vizează prima corecție a finanțelor publice pe această perioadă. Scopul principal este garantarea resurselor necesare pentru funcționarea sistemului de sănătate, plata salariilor angajaților din sectorul public și acoperirea cheltuielilor sociale. Această ajustare se bazează pe o analiză detaliată a execuției bugetare în primele nouă luni ale anului, combinată cu estimările privind necesarul până la închiderea exercițiului financiar.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocO caracteristică esențială a acestei rectificări este păstrarea obiectivului de deficit în numerar la 6,2% din produsul intern brut. Pentru a atinge acest echilibru, se reduc alocațiile care nu vor fi utilizate și se actualizează prognoza veniturilor pe baza încasărilor reale înregistrate. Baza analitică o constituie raportul privind starea economică și bugetară a primului semestru, precum și execuția bugetului general consolidat, care a înregistrat un deficit de 3,81% din PIB, comparativ cu 5,31% din PIB în aceeași perioadă a anului 2025.
În ceea ce privește cadrul financiar, rectificarea respectă limita totală a cheltuielilor. Valoarea nominală a PIB-ului a fost actualizată la 2.086,3 miliarde lei, conform celor mai recente statistici oficiale. În termeni absoluti, deficitul bugetului general consolidat crește cu 3,5 miliarde lei, ajungând la 130,3 miliarde lei, păstrând totuși ponderea de 6,2% din PIB. Pe linia veniturilor, se constată o scădere netă de 4,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile sunt ajustate în jos cu 1,2 miliarde lei.
Actualizarea prognozei de venituri reflectă realitățile din primele trei sferturi ale anului. La bugetul de stat, s-au înregistrat depășiri față de program la impozitul pe valoare adăugată (+7,18 miliarde lei, din care 2,81 miliarde lei au fost defalcate pentru bugetele locale), impozitul pe venit (+2,03 miliarde lei), impozitul pe profit (+1,19 miliarde lei) și impozitul pe dividende plătite de societățile comerciale (+0,95 miliarde lei). De asemenea, impozitele specifice sectorului bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au generat un plus de 1,71 miliarde lei. În contrapartidă, s-au înregistrat decășiri sub program la accize (−3,68 miliarde lei, incluziv efectul reducerii accizei la motorină), la taxele pe jocurile de noroc (−0,75 miliarde lei), la veniturile nefiscale (−1,87 miliarde lei) și la fondurile europene (−4,58 miliarde lei), ultimul indicator fiind corelat cu ritmul de cheltuire a proiectelor finanțate din UE.
Actualizarea prognozei de venituri reflectă realitățile din primele trei
Pe partea de cheltuieli, ajustările vizează acoperirea obligațiilor certe până la finalul anului. Dobânzile datoriei publice cresc cu 3,5 miliarde lei, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cu 3,47 miliarde lei, iar asistența socială cu 0,72 miliarde lei. Sursa finanțării acestor suplimente este reprezentată de reducerea sumelor din fonduri externe nerambursabile cu grad scăzut de execuție (−5,24 miliarde lei la bugetul de stat, din care 4,99 miliarde lei provin din rezerva Ministerului Finanțelor pentru continuitatea proiectelor în caz de indisponibilitate a fondurilor UE), reducerea subvențiilor (−1,14 miliarde lei) și alte transferuri.
Rectificarea aplică dispozițiile Legii finanțelor publice nr. 500/2002, articolul 21, alineatul 5. Conform acestui mecanism, 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la nivelul ordonatorilor principali și nu au putut fi angajate în prima jumătate a anului. În cadrul acestei corecții, aceste fonduri sunt eliberate acolo unde necesarul până la finalul anului este justificat, în special în domeniul sănătății, și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi folosite. Diminuările operate depășesc 3 miliarde lei, cele mai semnificative fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).
Sectorul sănătății primește cea mai mare suplimentare netă prin această rectificare. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este majorat cu 3,22 miliarde lei, atât ca credite de angajament cât și ca credite bugetare. Aceste fonduri sunt destinate asigurării continuității în furnizarea medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale (+3,20 miliarde lei), inclusiv derularea programelor naționale de sănătate și decontarea serviciilor spitalicești, precum și plata drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice. În plus, aproximativ 3,9 miliarde lei din sumele reținute la începutul anului sunt puse la dispoziția Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru a acoperi necesarul curent.
Sursă: Curierul Național