Este memoria cinematică în pericol?
Radu Jude a vorbit recent, într-un interviu acordat în Italia, despre relația complicată dintre cinema și noile tehnologii, arătându-și atât dragostea pentru istoria filmului, cât și deschiderea surprinzătoare față de inteligența artificială. Cineastul a explicat de ce a folosit în mod deliberat cadre generate de computer – considerate de mulți neconvenționale sau chiar „urâte” – în noul său proiect inspirat de legenda lui Dracula.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăÎn plus, regizorul a tras o linie clară între ecran și activismul politic și a oferit câteva indicii despre viitorul său film, gândit ca un dialog artistic direct cu maestrul italian Roberto Rossellini.
Potrivit lui Jude, trecutul cinematografic este acum mai vulnerabil ca oricând și riscă să se piardă în ritmul amețitor al erei digitale. Regizorul remarcă faptul că publicul de azi aleargă doar după noutate, ignorând comorile ascunse în arhive. O vede chiar la clasă, în România: studenții par convienți că istoria filmului a început direct cu Christopher Nolan. Această ruptură este alimentată, în opinia sa, de capitalismul din industrie, unde marile studiouri refuză să-și recupereze vechile cataloage și preferă să împingă pe piață doar noutățile.
Îmi place inteligența artificială!
Aceeași meteahnă se vede și la televizor, unde producțiile americane banale au întâietate în fața capodoperelor lui Rossellini.
Într-o țară cu o economie fragilă ca România, situația e și mai gravă din cauză că nu există o piață stabilă pentru formate fizice precum DVD-ul sau Blu-ray-ul.
Întrebat direct despre impactul inteligenței artificiale, Radu Jude recunoaște fără ocolișuri că îi place. Nu vede rostul speculațiilor sterile despre viitorul acestei tehnologii, mai ales că nimeni nu știe exact încotro se îndreaptă.
Folosindu-ja deja în mod curent, regizorul speră să o poată include și pe viitor în procesul său de creație. Pentru el, IA e doar o unealtă, la fel ca oricare alta care a ajutat cinematografia să crească încă de la începuturile ei. Jude subliniază că nu poți face film fără camere, microfoane, ecrane sau proiectoare – adică fără tehnologie.
Ce ascunde estetica trash?
Personal, a tratat inteligența artificială exact ca pe un instrument prin care își poate transpune ideile pe ecran. Deși recunoaște că există utilizări mai inspirate și altele mai puțin etice, e de părere că societatea trebuie să se adapteze acestei realități.
Jude anticipează că vom folosi tot mai mult IA și privește lucrurile cu optimism, amintind că cinematografia a trecut cu bine și peste alte momente în care i s-a cântat prohodul. Dacă inteligența artificială va ajunge vreodată să-l întreacă, e dispus să se dea la o parte, convins fiind că arta trebuie să găsească mereu o cale să se împace cu noile unelte dacă vrea să supraviețuiască.
Cât despre filmul „Dracula”, regizorul confirmă că a experimentat cu generarea de imagini prin intermediul IA. A povestit că a urmărit recentele programe care oferă un control mai personalizat, o schimbare pe care o găsește extrem de interesantă. A ales cadrele respective pentru că a simțit în ele o anumită „poezie trash”, o estetică pe care o apreciază în mod deosebit.
Sursă: g4media
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Augustin Majearu și asistat AI.