Președintele ezită, guvernul interimar se împarte în două părți

AUR, condusă de Georgescu, cuceresc târgurile și bisericile!

Președintele Nicușor Dan întârzie în alegerea unui premier, iar guvernul de trecere, în funcție de peste 130 de zile, devine centru al tensiunilor politice

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Guvernul interimar, pentru că a durat peste o saptămână și jumătate, nu reprezintă cauza instabilității democrației românești, ci doar un semn al ei.

Această stare prolongată reflectă o blocare mai adâncă: președintele Nicușor Dan nu reușește să se decida despre cine va conduce execuția, iar această neliniștare alimentă discuțiile despre posibilitatea unor alegeri anticipate, care devin tot mai concrete în ochii partidelor.

În același timp, formațiunile politique au pornit deja campanile electorale pe teren, transformând spațiul public în scenă de confruntare.

AUR, liderată de Călin Georgescu, își intensifică prezența prin mișcări săptămânale în târguri, biserici și mănăstiri, strategie care a dus la un suport de 40% în ultimul sondaj – cel mai ridicat dintre toate formațiunile. Aceasta dublează aproape scorul PSD, care stagnează la 19%, deși social-democrații au început și ei activitățile de campanie, cu afișe ale liderilor lor vizibile în numeroase orașe.

În contrast, PNL suferă o degradare constantă în această perioadă de guvernare interimară, având pierdut patru puncte procentuale din luna mai, moment în care coaliția PSD+AUR a demis cabinetul lui Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură.

Deși USR menține un nivel de 9% în sondaje, conform studiului INSCOP Research din septembrie 2026, formatiunea observe o tendință de scădere, în timp ce distanța față de poziția președintelui se aprofundează.

De ce se agravează impasul politic în România?

În acest context, președintele a încercat o soluție de compromis, neanunțată oficial, dar discutată în întâlniri private cu liderii politici: a propus diplomatul Luca Niculescu, un tehnocrat de 55 de ani cu legături bune atât cu liberalii, cât și cu social-democrații, pentru funcția de prim-ministru. Totuși, această candidatură nu a găsit echilibru necesar – formațiunile democratice nu au exprimat acceptare, deși profilul lui Niculescu se potrivea unui moderat centriste.

Liberalii și USR au reafirmat principiul lor de a nu participa sau de a nu vota un executiv care include miniștri social-democrați, în timp ce PSD a clarificat că nu va susține niciun guvern din care nu face parte, blocând astfel orice posibilitate de compromis.

Această impasă, deși nu este nouă, devin mai accentuată pe măsură ce timpul trece și presiunile pentru o soluție creșc. Fără un premier stabil, statul funcționează în regim de întreținere, iar insecuritatea politică influențează deciziile economice și sociale.

În timp ce unele părți pregătesc alegerile, altea se grăbesc să consolideze pozițiile pe teren, iar președintele, prin hesitarea sa, devine figuri cheie într-un proces care poate determina direcția viitoare a României.

Fără o decizie clară și timpurie, riscul de a intra într-un ciclu de guvernări interinare și campani permanente devine mai mare, afectând credibilitatea instituțiilor și speranța cetățenilor într-un sistem democratic funcțional.

Articolul a fost redactat de Sabina Fati, jurnalistă la Deutsche Welle, cunoscută pentru expertiza sa în analize politice, diplomatie și relații internaționale. Ea a studiat științele politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și a obținut un doctorat în istorie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o teză despre Transilvania, indrumată de profesorul Alexandru Zub.

Între 2008 și 2015 a fost profesoară vizitând la Universitatea București, Departamentul de Științe ale Comunicării.

Sursă: presshub

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Sabina Fati și asistat AI.