Cum au reacționat școlile la aceste investiții?
Instituțiile de învățământ preuniversitar din România au intrat într-o nouă eră didactică, marcată de integrarea masivă a tehnologiilor avansate în sala de clasă.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăAceastă transformare structurală a fost posibilă datorită fondurilor europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au finanțat construirea a 1.294 de laboratoare inteligente în licee.
Implementarea acestor spații moderne nu a fost o inițiativă izolată, ci s-a bazat pe experiența acumulată încă din anul 2019, când Asociația INACO a demarat un proiect-pilot pentru dezvoltarea primelor astfel de facilități.
Andreea Paul, fondatoarea organizației și cea care a pus bazele conceptului SmartLab, a oferit detalii esențiale privind modul în care tehnologia este folosită efectiv, importanța formării cadrelor didactice, sinergia dintre școli și metodele de evaluare a competențelor dobândite de elevi.
Argumentele susținute de inițiatorii proiectului indică faptul că aceste infrastructuri digitale sunt la fel de critice pentru nivelul gimnazial, fiind esențiale pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor la testele internaționale PISA. Andreea Paul a evidențiat necesitatea unei pregătiri continue a profesorilor și a sprijinului tehnic dedicat.
Ea a ilustrat potențialul educațional prin exemple concrete de utilizare a realității virtuale, a imprimantelor și a creioanelor 3D, subliniind că un asistent bazat pe inteligență artificială poate facilita exersarea itemilor specifici testelor PISA și poate contribui la diminuarea analfabetismului funcțional.
Întrebată despre receptivitatea școlilor față de aceste investiții, Andreea Paul a menționat că, în cadrul celor 23 de laboratoare inteligente create direct de INACO – structurate în patru etape tehnico-educaționale succesive, fiecare îmbunătățind modelul anterior – impactul cel mai vizibil s-a manifestat asupra elevilor. Reacția tinerilor a fost una de fascinație: mulți dintre ei refuzau să părăsească sala de clasă la sunetul clopoțelului de pauză, atrase de captivitatea mediului digital.
Această curiozitate intensă și entuziasmul afișat au consolidat decizia de a extinde proiectul la scară națională, punându-l la dispoziția Ministerului Educației.
Ministerul a transformat apoi această viziune într-o fișă de investiție oficială, denumită SmartLab. În prezent, majoritatea liceelor din țură au depus dosiere și au obținut finanțarea pentru dotarea cu astfel de laboratoare.
La data de septembrie 2026, se estimează existența a aproximativ 1.300 de SmartLab-uri realizate prin PNRR. Adăugând cele inițiate de INACO, numărul total al laboratoarelor funcționale din România atinge cifra de 1.320. Andreea Paul exprimă dorința ca administrațiile locale să recunoască necesitatea extinderii acestei rețele și la nivelul școlilor gimnaziale.
Profesorii au nevoie de instruire specifică!
Totuși, Ministerul a optat pentru prioritizarea liceelor, argumentând că toate generațiile actuale de studenți trebuie să beneficieze de accesul la aceste spații pentru a explora profesiunile viitorului și utilitatea unor instrumente precum creioanele 3D, scanerele 3D, roboții educaționali multifuncționali, imprimantele 3D, tablele interactive, cascurile audio-video și sistemele de streaming pentru disciplinele umaniste.
Aceste inovații deschid uși către cariere la care profesorii și părinții de astăzi nu se gândeau neapărat.
Privind pregătirea cadrelor didactice, expertul recunoaște că profesorii necesită o instruire specifică.
Un feedback frecvent primit este legat de dispariția rolului de laborant, prezent în trecut, care se ocupa de pregătirea materialelor pentru lecții.
În lipsa acestui sprijin istoric, profesorii solicită adesea implicarea unui specialist IT sau a unei persoane dedicate mentenanței laboratoarelor, astfel încât sarcina să nu revină exclusiv cadrului didactic.
Pe de altă parte, există și cadre didactice extrem de motivate să învețe și să integreze noile tehnologii în procesul instructiv-educativ.
Un exemplu elucidator este disciplina de biologie, unde profesorul poate utiliza ochelari de realitate virtuală, augmentată sau mixtă pentru a simula comportamentul globulelor roșii și albe în interiorul venelor. În chimie, structura atomică devine vizibilă și tangibilă, iar la matematică, elevii pot interacționa cu hexagoane și alte forme complexe. În lecțiile de științe și tehnologie, se poate experimenta efectul microgravitației. Atractivitatea acestor cursuri crește semnificativ când partea teoretică tradițională este completată cu experimentare practică asistată de dispozitive precum ochelarii VR.
La geometrie sau chimie, unde formulele devin abstracte, imprimantele 3D permit proiectarea obiectelor într-un software simplu, urmată de producerea fizică a acestora. Elevii pot atinge apoi formele geometrice sau modelele de lanțuri chimice. În geografie, vizualizarea unor locații precum Marele Zid Chinezesc sau râul Amazon devine posibilă, iar la biologie, studierea faunei și florei exotice este facilitată. La anatomie, scheletul uman poate fi examinat în detaliu.
Un caz remarcabil a fost înregistrat la Liceul „Alexandru Ioan Cuza”, unde un profesor de religie a demonstrat un angajament remarcabil, devenind unul dintre utilizatorii cei mai activi ai laboratorului inteligent, dovedind versatilitatea acestor tehnologii indiferent de materie.
Sursă: adevarul
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.