Judecătorul care a dezvăluit neregulile din justiție în documentarul Recorder, anchetat de CSM

Detaliile lui Beșu au ajutat la identificarea cauzei?

Consiliul Superior al Magistraturii va analiza, în ședința publică din 23 septembrie, dosarul disciplinar nr. 6/J/2026 privind magistratul Laurențiu Beșu. Acesta a devenit cunoscut publicului larg prin intervenția sa în documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder, unde a semnalat mai multe nereguli din sistemul judiciar.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Deși în prezent lucrează ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu, acuzările se referă la fapte comise când era judecător la Curtea de Apel București.

Din acest motiv, Secția pentru judecători a CSM are competența în materie disciplinară.

Procesul disciplinary a pornit de la Inspecția Judiciară, după o sesizare trimisă de conducerea Curții de Apel București. Conform informațiilor de la PressHub, inspectorii au concluzionat că Beșu ar fi încălcat secretul deliberării într-o cauză penală.

Este vorba despre dosarul în care Niculae Bădălău, fost senator al PSD și fost vicepreședinte al Curții de Conturi, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și dare de mită.

Inspectorii au argumentat că detaliile oferite de Beșu în documentar au permis identificarea cauzei. De asemenea, se susține că a făcut publice nu doar opinia sa juridică, ci și poziția judecătoarei Florina Rizescu privind o excepție procesuală. Deși Beșu a contestat oficial concluziile Inspecției, instituția a precizat că declarațiile sale și informațiile prezentate de reporter trebuie văzute ca o succesiune logică de idei, chiar dacă, la momentul interviului din august 2025, dosarul era deja soluționat și hotărârea accesibilă pe portalul instanțelor.

Reacția lui Beșu la publicarea raportului de verificare a fost vehementă. Pe rețelele sociale, a scris: „Concluzia e că magistrații Și ce e mai important e să fie liniște!”, subliniind frustrația față de mecanismele interne ale sistemului.

Tensiunea cu ierarhia Curții de Apel București a devenit publică în decembrie 2025, imediat după difuzarea documentarului.

Curtea de Apel București a respins acuzațiile!

Beșu a relatat că, în timpul analizei contestației din dosarul Bădălău, a avut o opinie divergentă față de colega sa.

Mai apoi, șeful secției i-ar fi comunicat informal că delegarea la instanța din Capitală nu va fi prelungită. După transferul său, secția a fost conducută de Cristian Bălan.

Odată cu această schimbare, procedura de cameră preliminară a fost reluată și o înregistrare audio realizată de denunțător, considerată esențială pentru acuzare, a fost scoasă din dosar.

Conducerea Curții de Apel București a respins acuzațiile, declarând că neprelungirea delegării lui Beșu a fost motivată exclusiv de criterii profesionale. Instanța a caracterizat afirmațiile sale drept o „mistificare periculoasă a adevărului” și a solicitat verificări exhaustive la Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS. Totuși, nu toți magistrații au fost de acord. Judecătoarea Raluca Moroșanu l-a susținut public pe Beșu, affirmând într-o conferință organizată de conducerea instanței că dezvăluirile sunt veridice și că magistrații sunt supuși de presiuni constante prin mijloace disciplinare.

Aceste declarații au fost contestate de ierarhia curții.

Cariera lui Beșu a luat o altă direcție după expunerea în documentar. A solicitat trecerea din corpul magistraților în cel al procurorilor, cerere acceptată.

A început să lucreze la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Acum, Secția pentru judecători a CSM trebuie să decidă dacă secretul deliberării a fost încălcat și ce sancțiune este necesară. Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În paralel, șefa Curții de Apel București a inițiat o sesizare la CN SAS împotriva lui Beșu, un demers care a stârnit controverse, având în vedere vârsta sa la momentul Revoluției din 1989. Cazul lui Beșu reflectă tensiunea dintre independența magistraților și controlul intern al sistemului, în contextul în care documentarul a generat, conform acuzărilor CSM, o campanie de destabilizare, inclusiv prin apeluri publice la revoltă.

Sursă: spotmedia

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / - și asistat AI.