Ce spune dicionarul?
Dezbaterile despre feminizarea titlurilor oficiale au intrat într-o fază nouă după ce Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a emis un punct de vedere la cererea Ministerului Culturii. Instituția explică că procesul de creare a formelor feminine este în continuă evoluție, condiționat de schimbările sociale și de creșterea prezenței femeilor în viața publică. Alexandru Nicolae, reprezentant al institutului, a subliniat pe pagina oficială de Facebook că stabilizarea unei forme feminine necesită o perioadă de variabilitate lingvistică înainte de a fi acceptată larg.
Ultimele știri
Proceduri de selecție competitive la Ministerul Justiției - concursul pentru selecția magistratului de legătură
Concert omagial dedicat tenorului și avocatului Ion Dacian - 9 decembrie 2026, Ateneul Român
Securitatea, fiabilitatea și flexibilitatea, principalele criterii în alegerea soluțiilor de rețea pentru companii
Modificarea Legii privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salarialeUnde se folosește „ministră”?
O analiză a Dicionarului Ortografic, Ortografic și de Stilistică al Limbii Române (DOOM3), publicat în 2021, arată o diferențiere clară între statusul diferitelor termeni. Forme precum „decană”, „deputată”, „președintă” și „ingineră” sunt înregistrate fără nicio marcă specială, ceea ce indică o acceptare normală în limbajul curent. În contrast, termenul „ministră” poartă marcajul de colocvial, în timp ce variantele „primăriță” și „ministreasă” sunt clasificate ca forme de registru familiar. De asemenea, „rectoră” este catalogată ca o formă rară.
Lingviștii precizează că „ministră” este adecvată pentru comunicarea orală și pentru texte scrise cu nuanțe personale sau în contexte publice unde registrul colocvial este permis. Totuși, pentru documente oficiale, precum acte guvernamentale, adrese oficiale și alte piese instituționale, Institutul recomandă utilizarea formei „ministru”, considerată masculin generic care definește funcția independent de genul natural al persoanei. Această recomandare nu este definitivă, ci poate fi revizuită pe măsură ce uzul lingvistic se stabilește sau apar noi reglementări.
Cazul Ioanei Ciocan
Contextul acestei decizii provine din cazul Ioanei Ciocan, care a ales să se prezinte public ca „ministra Culturii”. Într-o emisiune la Digi24, ea a recunoscut că știa că termenul este marcat ca colocvial în DOOM3, dar a preferat să îl utilizeze. Această alegere a stârnit reacții din partea utilizatorilor de rețele sociale, care i-au recomandat să folosească forma masculină. În consecință, Ciocan a solicitat un aviz oficial de la Institutul de Lingvistică, întreband dacă se poate impune normativă folosirea formei feminine în acte oficiale, precum decretele de numire. Răspunsul institutului a fost clar: în actele oficiale se folosește doar „ministră” doar dacă uzul se stabilizează, dar până atunci, în documente formale, se păstrează „ministru”.
Sursă: Jurnalul