Proceduri

Fostul ministru Cristian Adomniței cere 2 milioane de lei, dar primește doar 100.000

Daniela Marinescu · 3 min citire
Fostul ministru Cristian Adomniței cere 2 milioane de lei, dar primește doar 100.000

Ce pretenții a detaliat politicianul în scrisoare?

Statul român a fost condamnat să plătească un milion de lei fostului ministru al Educației, Cristian Adomniței, conform unei recente decizii judecătorești. Dar această sumă reprezintă doar o fracțiune din ce a cerut inițial politicianul.

Ultimele știri

Alerta InfoCons Protectia Consumatorilor : BRAZILICIOUS - Produse pentru îndreptarea păruluiAlerta InfoCons Protectia Consumatorilor : BRAZILICIOUS - Produse pentru îndreptarea păruluiProcurorul de la Sectorul 3 a demisionat din funcțieProcurorul de la Sectorul 3 a demisionat din funcțieVânzarea de bunuri către persoane fizice din UE: cum se aplică TVA și ce trebuie să știi despre regimul OSSVânzarea de bunuri către persoane fizice din UE: cum se aplică TVA și ce trebuie să știi despre regimul OSSNoua capodoperă a profesorului Liviu Pop în materia contractelorNoua capodoperă a profesorului Liviu Pop în materia contractelor

Tribunalul București a pronunțat, pe 7 octombrie, o hotărâre care acordă despăgubiri morale de 100.000 de lei – o valoare mică în comparație cu pretenția totală de peste 2,1 milioane de lei.

Decizia poate fi contestată la instanța superioară și reflectă un eșec parțial al acțiunii civile deschise împotriva Ministerului Finanțelor și a Direcției Naționale Anticorupție.

Totul a început în august 2025, când Adomniței a atras în judecată statul, cerând compensarea pentru prejudicii materiale și morale suferite în timpul unui proces penal lung și mediatizat. Fostul președinte al Consiliului Județean Iași a argumentat că ancheta l-a marcat profund – atât personal, cât și profesional – ducând la o compromisare irreversibilă a carierei sale politice.

A invocat probleme de sănătate generate de stresul cronic, tensiuni în familie, refuzul bancilor de a-i da credite și necesitatea de a pleca din Iași pentru București.

În scrisoria de cerere, politicianul a detalizat pretensiile în mai multe categorii. Un milion de lei erau pentru atingerea onoarei, reputației și demnității – justificate printr-o judecată pe care a considerat-o nedreaptă. Un alt milion a fost solicitat pentru daunele cauzate de durata excesivă a procesului penal, care a durat aproape nouă ani. La acestea s-a adăugat și o sumă de peste 116.000 de lei, reprezentând indemnizațiile pe care le-ar fi primit dacă aurait terminat mandatul la CJ Iași.

Judecătorii de la instanța de fond au analizat cererile și au admis acțiunea doar în parte. Au stabilit că statul trebuie să plătească 100.000 de lei daune morale, plus dobânda legală de la 27 august 2025 până la plată. Cererea împotriva DNA a fost respinsă ca neîntemeiată, iar restul pretensiilor – inclusiv cea privind indemnizațiile neîncasate – au fost respinse. Decizia, datată în primă instanță, poate fi atacată în termen de 30 de zile de la notificare.

Pentru a înțelege de unde vine tot acest conflict, trebuie să ne întorcem la dosarul „Albumul”.

De unde începe conflictul din dosarul „Albumul”?

Cariera politică a lui Adomniței, inclusiv mandatul de ministru al Educației între 2007 și 2008, s-a oprit brusc în 2015, imediat după ce a fost ales președinte al CJ Iași în 2012.

Acuzațiile împotriva fostului lider liberal au fost grave.

Ii-au atribuit favorizarea făptuitorului și fals intelectual, sustinzând că a semnat documente falsi în care attestă restituirea unor albume la firmă, pentru a ascunde lipsurile găsite de auditori.

În mai 2015, Adomniței a fost reținut și pus sub măsuri preventive, inclusiv arest la domiciliu. Trimiterea în judecată a avut loc în iulie 2015, împreună cu alte persoane implicate în contract.

Procesul a fost totul, excepto liniștit.

În noiembrie 2020, Tribunalul Iași l-a condamnat la trei ani și două luni de închisoare cu executare. Dar hotărârea nu a rămas finală. Pe 8 februarie 2024, Curtea de Apel Galați a schimbat tot: a decis achitarea definitivă a fostului politician.

Judecătorii au spus că nu existau probe suficiente pentru favorearea făptuitorului și că falsul intelectual nu era prevăzut de legea în momentul inculpării.

Pentru ceilalți implicați, s-au opus procesele prin prescripție – un lucru care a dus la o imagine de caz juridic lung, complicat și peł de reviriri.

Sursă: PressHub

Lasă un comentariu