După PNRR, România intră în era SAFE și a noilor reguli de achiziții publice

Ce este mecanismul SAFE și cum se implementează în România?

Transiția de la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către noua arhitectură de securitate europeană marchează o ruptură structurală în modului în care România gestionează investițiile publice. Cu încheierea fazei de implementare a PNRR, prevăzută pentru august 2026, atenția se deplasează către instrumentul SAFE (Security Action for Europe), care nu este un simplu succesor bugetar, ci un mecanism cu obiective, condiții de acces și mecanisme de finanțare fundamentalmente diferiți.

Ultimele știri

ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autenticAdolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea onlineFostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuriLimitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului public

Dimensiunea alocației destinate României prin acest instrument – estimată la aproximativ 16,68 miliarde EUR – și includerea explicită a infrastructurii de mobilitate militară printre domeniile eligibile, pozitionează SAFE ca principalul motor al investițiilor publice în perioada următoare.

În contextul în care industria construcțiilor a beneficiat de un volum masiv de fonduri în ultimii ani, reprezentanții sectorului au semnalat riscul ca, odată cu finalizarea PNRR, să nu existe un portofoliu suficient de proiecte mature și cu surse de finanțare garantate. SAFE intervine tocmai în acest gol de continuitate. Primele proceduri de achiziție pentru infrastructura rutieră, deja inițiate și publicate în SEAP, ilustrează suprapunerea dintre investițiile clasice și obiectivele europene de securitate.

Printre acestea se numără proiectele de proiectare și execuție a Autostrăzii Târgu Neamț – Iași – Ungheni (loturile 1, 3 și 4, semnate între mai și iulie 2026), Autostrăzii Pașcani – Suceava (A7, loturile 1 și 2, cu o valoare de aproximativ 2 miliarde EUR) și Drumul Expres Suceava – Siret (Lot 3: Bălcăuți – Siret), care include modernizarea DN2 în România și M19 în Ucraina.

Paralel cu lansarea acestor proiecte, este în curs o revizuire profundă a cadrului juridic al achizițiilor publice în Europa. În septembrie 2026, Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament nou, menit să înlocuiască Directivele din 2014. Obiectivul este o uniformitate mai mare a regulilor la nivel unional, eliminând divergențele create de transpunerea directivelor în legislația națională. Această reformă reflectă o tendință clară de utilizare a achizițiilor publice pentru a atinge obiective de reziliență, securitate a aprovizionării și consolidare a capacității industriale europene.

În paralel, se derulează și revizuirea Directivei 2009/81/CE, specifică pentru domeniile apărării și securității, distinctă de reforma cadrului general. Această inițiativă vizează adaptarea regimului existent la obiectivele europene de pregătire pentru apărare, prin simplificarea procedurilor, accelerarea achizițiilor și facilitarea cooperării transfrontaliere între statele membre.

Prin urmare, analiza instrumentului SAFE trebuie plasată în acest context macro.

El apare la finalul perioadei de implementare a PNRR, într-un moment în care necesitatea asigurării continuității investițiilor publice coincide cu o creștere semnificativă a finanțărilor destinate apărării și cu o revizuire a cadrului juridic european.

Pentru România, provocarea nu se limitează la accesarea fondurilor, ci include modul în care proiectele vor fi atribuite și executate într-un mediu normativ aflat în schimbare constantă.

Mecanismul SAFE și implementarea în România

Arhitectura de securitate europeană traversează cea mai amplă transformare de la sfârșitul Războiului Rece. Această schimbare a fost impulsionată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și de slăbirea legăturilor transatlantice. Ca răspuns, Consiliul UE a adoptat, la 27 mai 2025, pe baza articolului 122 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Regulamentul SAFE (2025/1106).

Propus de Comisie ca parte a Cărții Albe pentru Apărare, acest instrument de urgență vizează remedierea deficiențelor structurale din industria de profil și reducerea fragmentării achizițiilor naționale.

Cum se guvernează procedurile de atribuire a contractelor SAFE?

Nucleul financiar al SAFE este un mecanism de 150 de miliarde EUR în împrumuturi garantate de UE, atrase de pe piețele de capital și eșalonate pe o perioadă de 45 de ani pentru a susține investițiile strategice pe termen lung. Integrat în inițiativa mai largă ReArm Europe / Readiness 2030, SAFE acționează sinergic cu alte instrumente precum EDIS, EDF, PESCO și CARD. Alocarea pentru România este de aproximativ 16,68 miliarde EUR, fiind a doua cea mai mare după cea a Poloniei.

Regulamentul prevede maturități extinse de până la 45 de ani și o perioadă de grație de până la 10 ani pentru rambursare, plus posibilitatea de refinanțare de până la 15%. La nivel național, implementarea a fost realizată prin OUG nr. 62/2025, aprobată ulterior prin Legea nr. 4/2026.

Conform acestui act normativ, Ministerul Finanțelor va gestiona fondurile, Cancelaria Prim-Ministrului va coordona general planul, iar implementarea proiectelor va fi realizată de un consorțiu de instituții: MApN, MAI, SRI, STS, SIE, SPP, Ministerul Transporturilor și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Printre categoriile de produse de apărare eligibile se numără: muniții și rachete, sisteme de artilerie și capabilități de lovire la distanță mare, capabilități de luptă terestră, drone mici (clasa 1 NATO) și sisteme anti-drone, protecția infrastructurii critice, securitatea cibernetică și mobilitatea militară.

Procedurile de atribuire a contractelor finanțate prin SAFE vor fi guvernate, în funcție de obiectul achiziției, de un cadru de drept unional cu caracter prioritar și derogatoriu – Directiva 2009/81/CE – sau, după caz, de Directiva 2014/24/UE. Deoarece SAFE este fundamentat pe articolul 122 din TFUE, Regulamentul stabilește norme imperative proprii, direct aplicabile în ordinea juridică internă a statelor membre.

Aceste reguli configurează limite stricte ale eligibilității participanților, condiționează accesul la finanțare de cooperarea transfrontalieră și impune cerințe riguroase privind naționalitatea ofertanților, originea echipamentelor și localizarea resurselor de execuție, restrângând marja de apreciere a autorităților contractante.

La nivel național, dreptul comun este cel transpus prin Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, dar aplicarea sa va suferi modificări în funcție de obiectul achiziției. Având în vedere natura strategică și militară a investițiilor (care includ coridoare de mobilitate militară destinate unor state terțe precum Ucraina și Republica Moldova), se pot crea premisele obligării autorităților să coreleze legislația clasică cu prevederile OUG nr. 114/2011.

În ceea ce privește latura contractuală, deși autoritățile analizează utilizarea modelelor standardizate reglementate de HG nr. 1/2018, caracterul specific al proiectelor SAFE va impune adaptarea condițiilor generale. Elementele reglementate de Articolul 12 al Regulamentului, precum mecanismul de plată a împrumuturilor în tranșe, posibilitatea solicitării plății de maximum două ori pe an și perioada de disponibilitate de până la 31 decembrie 2030, vor face ca autoritățile contractante să trateze acest articol ca un factor de risc distinct.

Ignorarea acestor aspecte poate conduce la litigii cu contractorii sau la pierderea eligibilității cheltuielilor la nivelul Comisiei Europene.

Litigiile care pot apărea în derularea acestor proceduri vor intra sub incidența Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac, păstrându-se posibilitatea inserării convențiilor arbitrale.

Reforma UE în domeniul achizițiilor de apărare

Pe fondul degradării accentuate a climatului de securitate la granițele sale, Uniunea Europeană a trecut de la un.

Sursă: LegalMarketing