Ministrul Radu Miruță a blocat proiectele rutiere?
Curtea de Apel din București a decis să blocheze temporar transferul unor proiecte importante de infrastructură rutieră de la CNAIR spre CNIR, în urma unei cereri depuse de către administrația CNAIR. Decizia a fost comunicată publicată în data de 27 mai 2026 și a venit în sprijinul solicitării formulat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care a contestat legalitatea ordinului emis de ministrul transporturilor Radu Miruţă.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăAcest ordin, numărul 475/2026, datat de 5 mai 2026, prevedea mutarea a cinci inițiative majore spre noua structură, CNIR, într-o perioadă de doar zece și cinci de zile.
Judecătorii au considerat că există motive suficiente pentru a opri executarea acestui acte administrativ, atâta timp cât nu se va pronunța instanța de fond în cauza.
Conform textului soluției, Curtea de Apel a admitut cererea de suspendare și a ordonat oprirea executării ordinului ministrului precum și a tuturor actelor care au fost generate de el, până la soluționarea definitivă a spatiului judicial. Decizia este executorie, iar partile au dreptul să fie de recurs în termen de cinci zile de la notificare, apelul trebuind să fie depus în fața aceleiași instanțe.
Soluția a fost făcută disponibilă prin înregistrare la secretariat, gesticulată de greffierul judecătorească, în prezența părților, exact în data de 27 mai 2026, așa cum a confirmat și portalul instituțional, citat de News. ro.
Ministrul interim al Transporturilor, Radu Miruţă, avea intenția să reluce responsabilitatea administrarii și gestionării unor coridoare rutiero-strategice de mare impact economic și social. Printre proiectele vizate se numără Drumul Expres Arad-Oradea, o arteră vitală pentru conexiunea vestului țării cu Europa Centrală; Autostrada București-Alexandria, destinată să îmbunătățească accesul spre sudul Munteniei; secțiunea Făgăraș-Brașov a Autostrăzii Sibiu-Brașov, un tronçon critic pentru traficul transcarpatic; Alternativa Techirghiol, o soluție de evitare a aglomerațiilor pe litoralul sud-vest; și Podul Giurgiu-Ruse II, o traversă Dunăreană de importanță binatională, esențială pentru comerțul cu Bulgaria.
Valorile combinate ale acestor initiativă au fost evaluate la aproximativ diez miliarde de euro, o sumă care subliniază scară și complexitatea operațiilor implicite.
Conducea CNAIR, reprezentată de directorul general Cristian Pistol, a reacționat rapid la notificarea ministrului, semnalând dezacordul printr-o cerere formală de anulare.
Curtea a blocat transferul proiectelor rutiere!
În declarațiile sale, Pistol a subliniat că transferul a fost stabilit în lipsa unei consultări prealabile cu structura care avea de-a face cu executarea tehnică și operațională acestor lucrări.
De asemenea, a exprimat preocupări privind pregătirea instituțională a CNIR, sugerând că noua entitate nu dispune încă de capacitățile administrative, logistice sau de personal necesare pentru a asumă simultan gestionarea a cinci contracte de asemenea mari și complicate.
Această argumentare a fost considerată relevantă de judecători, care au acordat atenție particulară riscului de deteriorare a serviciilor publice în cazul unei treceri premature și nepregătite.
În paralel cu aceste demarchi juridice, ministrul Miruţă a initiat și o verificare internă prin trimiterea Corpului de Controlo la sediul CNAIR, o acțiune interpretată de unele surse ca un încercare de a exercita pression sau de a obtine informații interne în contextul disputei. Totuși, această mișcare nu a influențat decizia judiciară, care s-a bazat strict pe principii de legalitate, consultare prealabilă și capacitate instituțională.
Suspinderea ordinului nu înseamnă o anulare definitivă, ci doar o oprire temporară care permite analizarea detaliată a argumentelor fiecărei părți înainte de a se ajunge la o soluție finală.
Asta înseamnă că, deocamdată, proiectele rămân sub administrația CNAIR, iar orice pas ulterior în direcția transferului va trece prin filtrul instanței de fond. Partile au acum posibilitatea să prezinte dovezi, experți și analize de impact pentru a susține pozițiile lor. În timp ce așteaptă verdictul definitiv, atmosferă dintre MTI și CNAIR rămâne încărcată, cu implicații potenciale pe planul bugetar, calendarelor de executare și credibilitatea proceselor de decizie în domeniul infrastructurii publice.
Rezolvarea acestui conflict va avea, indubitabil, repercuniuni pe termen mediu și lung asupra modului în care România managează investițiile sale în rețelele de transport.
Sursă: digi24
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.