Insula de căldură urbană persistă și noaptea, chiar și după apus!
În timpul caniculei, diferența de temperatură între centrul Bucureștiului și zonele rurale din jurul orașului poate ajunge la 3–8 grade Celsius.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăAceastă diferență semnificativă se datorează în mare parte insulei de căldură urbană, fenomenul care apare din cauza concentrației ridicate de suprafțe impermeabile – asfalt, beton și piatră – care absorbează și stochează cantități mari de energie termică în ziua caldă.
Unul dintre factorii care ajută la attenuarea acestui efect este prezența arborilor maturi. Cu coroanele largi și rădăcini bine dezvoltate, acești vegetali oferă umbră extinsă și răcind aerul prin transpirație – eliminarea apei sub formă de vapă. Din acest motiv, zonele bogate în vegetație vetustă, precum parcurile istorice sau cartierele construite în deceniile trecute, se remarcă ca unele dintre cele mai reziliente fața stresului termic estival.
Totuși, nu toți copacii sunt egali în capacitatea de a atenuare căldură. Speciile ornamentale, alesă adesea pentru aspectul estetic și pentru coroanele mici, oferă umbră limitată și au un impact minim asupra temperaturii ambientale. La fel, copacii care nu primesc întreținere adecvată după plantare – arătare, tăiere formativă și protecție împotriva daunelor – rămân slabi, cu dezvoltare stentată și, prin urmare, utiliță redusă în perioadele de căldură intensă.
Efectele insulei de căldură nu se oprește la apusul soarelui. În zonele cu construcții dense, precum Piața Revoluției și împrejurimile Ateneului Român, materialele din pavaj și cladiri – asfaltul, betonul și piatra – continuă să emită căldură chiar și seara.
Această eliberare încetă a energiei termică stocate în ziua face ca temperaturile să rămână crescută și noaptea, reducând confortul termic și forțând locuitorii să facă eforturi suplimentare pentru a răcini casele lor.
Cum ne scapăm de insula de căldură din centrul Bucureștiului?
Construcțiile noi, deși beneficiază de standarde moderne de izolare, contribuie tot la îngroșarea fenomenului dacă nu sunt integrate în strategii de planificare urbană care să privilégieze spații verzi, permeabilitatea solului și ventilația naturală. În contrast, zonele cu grădini private, alei copișate și spații publice bine verdeșate beneficiază de un efect de răcorire naturală, un avantaj semnificativ în fața valurilor de căldură.
Orientarea ulicilor și înălțimea clădirilor joacă și ei un rol important. Coridorii strâși, înconjurați de clădiri înalte, pot bloca breezele naturale și să întărească sensul de îngustare și căldură. Spre deosebire, axele deschise și aliniate cu direcția ventului prevaling facilită răcirea pasivă.
Experții în climatologia urbană spun că soluțiile pentru a mitiga efectul insulei de căldură sunt, în mare parte, deja cunoscute: creșterea copărăturii urbane prin plantarea de specii autohtone și rezistente, întreținerea corectă a spațiilor verzi existente, utilizarea materialelor de construcție cu albădelă ridicată (care reflectă, nu absorbează, radiația solară) și proiectarea de acoperișuri verzi sau cu panele reflectoare. De asemenea, creșterea permeabilității solului prin eliminarea suprafăților inutile de asfalt și reintroducerea spațiilor cu vegetație poate contribui la reabsorberea apei pluviale și la reducerea temperaturilor de suprafață.
Lipsa unei strategii coerente de adaptare la schimbările climatiale la nivelul orașului risksă să agraveze disparitățile sociale, deoarece locuitorii din zonele mai puțin verzi și cu construcții mai vechi – adesea și cei mai vulnerabili din punct de vedere economic – sunt cei care suferă cele mai dure condiții termice. În contrast, cei care locuiesc lângă parchi și au acces la umbră naturală pot beneficia de un mediu mai tolerabil, chiar și în zilele în care termometrul arată valori record.
Prin urmare, abordarea problemei căldurii excessive în București nu se reduc doar la plantarea de copaci. Este nevoie de o visionă integrată care să combine silvicultura urbană, arhitectura durabilă, planificarea territorială și educația publică. Numai printr-o acțiune coordonată și constantă se poate spera că orașul va deveni nu doar mai verde, ci și mai uman în fața provocărilor climatice ale secolului XXI.
Sursă: pressone
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Daniela Marinescu și asistat AI.