De ce a eșuat mentenanța la Cernavodă?
Problemele de la centrala nucleară de la Cernavodă au scos la iveală o realitate dureroasă: infrastructura energetică a României este sufocată de ineficiență.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăBende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a lansat un atac dur la adresa modului în care gestionăm acest sector strategic, comparând situația noastră cu cea a vecinilor din regiune.
Potrivit informațiilor transmise de Agerpres, deputatul a subliniat un contrast izbitor: în timp ce România se chinuie cu dificultăți tehnice la Cernavodă, Ungaria menține centrala de la Paks în funcțiune, chiar și în perioadele cu debite scăzute ale Dunării. Mai mult, Bulgaria folosește aceeași apă pentru răcirea reactoarelor de la Kozlodui, exportând ulterior energia produsă chiar către piața românească. Pentru Bende Sándor, această discrepanță nu este o simplă coincidență, ci o anomalie sistemică.
Cum ne blochează labirintul birocratic și lipsa investițiilor?
În spatele blocajelor de la Cernavodă, politicianul suspectează un mecanism financiar opac, unde responsabilitatea se pierde între instituții, în timp ce sume considerabile de bani sunt vehiculate fără rezultate concrete. Deși există voci care dau vina pe nivelul scăzut al Dunării, Bende Sándor respinge această scuză: „Nu este un obstacol insurmontabil dacă se fac investițiile necesare”.
Deputatul a pus punctul pe i în privința stării reactoarelor: lipsa lucrărilor de mentenanță timp de decenii își arată acum colții. „Dacă neglijezi întreținerea un an sau doi, consecințele sunt minore, dar o neglijență întinsă pe 40-50 de ani duce inevitabil la colaps”, a explicat acesta.
Ca termen de comparație, centrala maghiară de la Paks, cu o putere instalată de 2.200 MW, a funcționat neîntrerupt, în ciuda riscurilor hidrologice.
Sistemul birocratic este, în opinia deputatului, principalul vinovat.
De ce aruncăm bani pe fereastră în piața spot?
Nuclearelectrica plătește taxe către „Apele Române” pentru asigurarea volumului de apă, însă lucrările de dragare – vitale pentru menținerea debitului – cad în sarcina Ministerului Transporturilor.
Această fragmentare a responsabilităților creează un vid în care vina se evaporă, lăsând consumatorul român să plătească factura.
Consecințele sunt imediate: când Nuclearelectrica invocă forța majoră și nu mai livrează energie, furnizorii sunt obligați să cumpere necesarul de pe piața liberă, la prețuri spot (PZU) mult mai mari. Toate aceste vulnerabilități au fost expuse în cadrul conferinței „Energia în priză”, punând sub semnul întrebării capacitatea autorităților de a gestiona viitorul energetic al țării.
Sursă: presshub
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / PRESShub și asistat AI.