AUR depășește suma voturilor PSD și PNL, UDMR riscă să nu intre în Parlament

AUR depășește PSD și PNL la un loc!

Barometrul informativ lansat de Informat. ro, în colaborare cu INSCOP Research, a dezvăluit o realitate electorală surprinzătoare pentru alegerile parlamentare programate în 2026.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Datele colectate în intervalul 1 – 7 septembrie 2026, prin ediția a XIV-a a acestui studiu, indică faptul că Alianța Uniunea Românilor (AUR) a consolidat poziția sa de lider, acumulând un număr de voturi estimat care depășește suma celor obținute de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) la un loc.

Această performanță remarcabilă survine într-un context de criză politică intensificată, în care formațiunea condusă de Geana Iancu menține un avans considerabil asupra principalelor partide tradiționale.

În prezent, pe scena politică se desfășoară o competiție strânsă pentru a doua poziție, unde PSD și PNL se luptă pentru suprematie.

Totuși, atenția analiștilor este atrasă și de situația delicată a Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), care se află într-o zonă incertă, riscând să nu depășească pragul de reprezentare parlamentar.

Sondajul relevă că intenția de votare pentru AUR a crescut ușor, atingând 39,7 la sută, față de 38,2 la sută înregistrate în luna mai.

Această mișcare ascendentă confirmă stabilitatea popularității formațiunii, care oscilează constant în jurul pragului de 40 de procente de-a lungul ultimelor luni, conform istoricului de date prezentat în raport.

Partidul Național Liberal a suferit o retrogradare semnificativă, pierzându-și locul al doilea ocupat anterior. În luna mai, liberalii erau clasati pe poziția secundă, însă după demisia guvernului condus de Marcel Ciolacu și intrarea în funcție a executivului interimar condus de Ilie Bolojan, dinamica s-a schimbat radical.

Scorul actual al PNL este de 16,3 la sută, în scădere față de 20,3 la sută înregistrate în luna mai.

Această erodare a capitalului electoral este atribuită prelungirii excesive a stării de criză, care a afectat imaginea și suportul pentru partidele care au format coaliția anterioară.

Niciunul dintre aceste partide nu a reușit să depășească pragul psihologic de 20 de procente, ceea ce sugerează o platizare a rezultatelor electorale.

Partidul Social Democrat, deși se clasează pe locul al doilea cu 18,7 la sută, a înregistrat o creștere modestă față de luna mai, când se situa pe poziția a treia, cu 17,8 la sută, fiind depășit atunci de liberali. Social-democrații par să se stabilizeze, recuperând ușor din rândul alegătorilor mobilizați, dar rămân sub nivelul din aprilie, când aveau 20,1 la sută. Similar, USR (Uniunea Salvați România) se menține pe locul patru, cu 9 la sută, în scădere față de 10 la sută din luna mai. Formațiunea liberal-conservatoare pare să fie într-o stare de stagnare, fără variații majore în intenția de votare.

Situația UDMR este una critică, formațiunea etnică obținând doar 5,5 la sută din intenția de vot. Deși acest scor este superior celui din luna mai (5 la sută), el se află în marja de eroare a pragului de trecere în Parlament, ceea ce ridică întrebarea dacă UDMR va reuși să își păstreze reprezentarea legislativă.

Comparativ cu lunile anterioare, cum ar fi aprilie (4,3 la sută) sau martie (4 la sută), există o ușoară recuperare, dar incertitudinea persistă.

Estimările participării la vot sunt cruciale pentru înțelegerea rezultatelor

Alte partide mici, precum SENS (4,1 la sută) și SOS România (2,7 la sută), înregistrează, de asemenea, fluctuații minore, dar rămân sub pragul de relevanță electorală majoră.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, oferă o analiză detaliată a tendințelor observate. El subliniază faptul că prelungirea crizei politice, cu toate consecințele sale economice, sociale și de imagine, a avut un efect nivelator asupra scorurilor partidelor din fosta coaliție de guvernare.

Deși PNL a beneficiat inițial de un salt electoral imediat după moțiunea de cenzură, cele patru luni de guvernare interimară au diminuat acest avantaj, readucând liberalii la nivelurile de dinainte de eveniment.

În același timp, PSD și USR demonstrează o anumită reziliență, stabilizându-se prin recuperarea unor segmente de electorat activ, în timp ce AUR continuă să domine cu o rată de suport consistentă în jurul a 40 la sută.

Estimările privind participarea la vot sunt, de asemenea, un element crucial al studiului.

Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă certitudinea de a nu merge la secția de votare, iar 10 certitudinea de a merge, majoritatea respondenților au indicat valori ridicate.

Exact 56,7 la sută dintre români au ales nota 10, indicând o intenție fermă de participare.

Alte procente relevante includ: 3,5 la sută pentru nota 9, 3,5 la sută pentru nota 8, 3,7 la sută pentru nota 7, 2,5 la sută pentru nota 6, 7,8 la sută pentru nota 5, 0,6 la sută pentru nota 4, 0,7 la sută pentru nota 3, 1,3 la sută pentru nota 2 și 17,8 la sută pentru nota 1.

Un procent de 1,8 la sută nu a oferit un Aceste date sunt calculate raportate la cei 70,6 la sută din eșantion care au exprimat o preferință pentru un partid din lista prezentată, indiferent de certitudinea lor de a merge la vot.

Istoricul datelor pentru fiecare partid oferă o perspectivă longitudinală asupra evoluției preferințelor electorale. Pentru AUR, valorile au fost: 38,2 la sută în mai 2026, 37 la sută în aprilie, 38 la sută în martie, 40,9 la sută în ianuarie, 38 la sută în noiembrie 2025, 40 la sută în octombrie, 40,8 la sută în septembrie, 40,5 la sută în iunie și 38,1 la sută în mai 2025.

Pentru PSD, evoluția a fost: 17,5 la sută în mai 2026, 20,1 la sută în aprilie, 19,2 la sută în martie, 18,2 la sută în ianuarie, 19,5 la sută în noiembrie 2025, 17,6 la sută în octombrie, 17,9 la sută în septembrie, 13,7 la sută în iunie și 17,4 la sută în mai 2025.

Liberalii au înregistrat: 20,3 la sută în mai 2026, 15,5 la sută în aprilie, 14,5 la sută în martie, 13,5 la sută în ianuarie, 14,6 la sută în noiembrie 2025, 14,8 la sută în octombrie, 15,2 la sută în septembrie, 17,3 la sută în iunie și 16 la sută în mai 2025.

USR a oscilat între 12,2 la sută în mai 2025 și 9 la sută în prezent, cu valori intermediare de 10 la sută în mai 2026, 12,7 la sută în aprilie, 11,4 la sută în martie, 11,7 la sută în ianuarie, 12,3 la sută în noiembrie 2025, 11,5 la sută în octombrie, 12,8 la sută în septembrie și 13,1 la sută în iunie. UDMR a urmat o traiectorie similară, cu 4,5 la sută în mai 2025, 5,2 la sută în iunie, 4 la sută în septembrie, 5,2 la sută în octombrie, 4,8 la sută în noiembrie 2025, 4,9 la sută în ianuarie, 4 la sută în martie, 4,3 la sută în aprilie și 5 la sută în mai 2026, ajungând la 5,5 la sută în septembrie.

SENS a avut 2,4 la sută în mai 2025, 2,4 la sută în iunie, 2,1 la sută în septembrie, 3,4 la sută în octombrie, 3,2 la sută în noiembrie 2025, 4 la sută în ianuarie, 3,6 la sută în martie, 2,4 la sută în aprilie și 2,5 la sută în mai 2026, urmat de 4,1 la sută în prezent. SOS România a înregistrat 1,9 la sută în mai 2025, 1,9 la sută în iunie, 2,8 la sută în septembrie, 2 la sută în octombrie, 1,7 la sută în noiembrie 2025, 2,8 la sută în ianuarie, 3,3 la sută în martie, 2,8 la sută în aprilie și 2,9 la sută în mai 2026, cu un scor actual de 2,7 la sută.

Aceste cifre subliniază volatilitatea scenei politice românești și importanța monitorizării continue a intențiilor de vot în vederea prezicerii rezultatelor finale ale alegerilor parlamentare.

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Viorel Dobran și asistat AI.