Proceduri

Alegeri duminică în Găgăuzia pentru noul guvernator și parlamentul local

Raluca Gheorghiu · 7 min citire
Alegeri duminică în Găgăuzia pentru noul guvernator și parlamentul local

Potrivit ultimului sondaj de opinie, prezentat pe 12 noiembrie și realizat de

Cetățenii din zona autonomă a Găgăuziei, situată în sudul Republicii Moldova și dotată cu un statut special, se vor deplasa duminică la urne pentru a alege atât șeful executiv regional (bașcan), cât și cei 35 membri ai Adunării Populare. Condițiile votării sunt standard: toate cele 67 secții de votare și-au deschis porțile la ora 07:00, cu închidere programată la ora 21:00. Peste 129.000 de electori sunt așteptați să își exercite dreptul de vot. Conform legii electorale, o alegeri se consideră valabilă într-o circumscripție doar dacă participarea atinge minim 25% din numărul total de persoane înscrise pe listele electorale.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

În cursa pentru funcția de bașcan, se află în competiție opt candidați. Printre ei se numără Fiodor Găgăuz, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), partidul fostului președinte Igor Dodon. Alexandr Stoianoglo, candidat independent și fost contracandidat al Maiei Sandu în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, este considerat favorit în sondaje, deși pierde teren în această regiune cu orientare prorusă. Alți candidați sunt: Corneliu Dudnic (independent), Ivan Kîlcic (Partidul Popular Găgăuz), Piotr Vlah (partidul Noua Opțiune Istorică), Ivanna Koksal (independentă), Serghei Anastasov (independent) și Oleg Garizan (independent).

Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei sunt înregistrați 132 de candidați. Din aceștia, 42 sunt desemnați de partide politice, în timp ce 90 sunt independenți. Din punct de vedere al genului, 22 candidați sunt femei și 110 sunt bărbați. În fiecare dintre cele 35 de circumscripții uninominale va fi ales câte un deputat.

Asociația Promo-LEX a înregistrat până la ora 10:30 un total de 27 de incidente legate de desfășurarea votării. Observatorii sunt prezenți în toate cele 67 de secții de votare pentru a asigura transparența procesului.

Stoianoglo conduce, dar diferența se micșorează

Potrivit ultimului sondaj de opinie, prezentat pe 12 noiembrie și realizat de compania IMAS, Alexandr Stoianoglo conduce în intențiile de vot pentru funcția de bașcan, cu o cote de 26,5%. El este urmat de Fiodor Găgăuz, candidat al PSRM, care acumulează 17,5% din voturile estimate. Totuși, datele arată o tendință clară: diferența dintre cei doi lideri s-a redus semnificativ în ultimele luni. Într-un sondaj precedent, distanța era de 17,6 puncte procentuale, în timp ce acum a scăzut la nouă puncte procentuale.

Doru Petruți, directorul IMAS, a explicat că Fiodor Găgăuz este perceput ca cel mai activ candidat, fiind menționat de 29,5% dintre respondenți. Intenția de vot în favoarea candidatului socialist a crescut după ce acesta a anunțat candidatura sa din partea PSRM și a lansat campania electorală. „Se văd efectele campaniei. În patru săptămâni au loc schimbări semnificative”, a subliniat Petruți.

Analiza datelor din trei etape ale sondajului relevă o scădere a susținerii pentru Stoianoglo: de la 32,4% în septembrie, la 29,2% în octombrie și 26,5% în noiembrie. În contrast, Fiodor Găgăuz a înregistrat o creștere constantă: de la 3,2% în septembrie, la 11,6% în octombrie și 17,5% în noiembrie. Pe locul trei se află Ivanna Koksal, cu 9,6%. Alți doi candidați independenți, Serghei Anastasov și Corneliu Dudnic, sunt creditați cu 4,8% și, respectiv, 4,5%. Peste 27% dintre respondenți nu au o opțiune clară de vot.

Alexandr Stoianoglo, de origine găgăuză, nu este un debutant în politica locală. El a mai candidat la funcția de bașcan în 2006 și în 2015, fără succes. După reținerea și înlăturarea sa din funcția de procuror general în 2021, în Găgăuzia au avut loc manifestații de susținere. Protestatarii acuzau Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS), care era la putere atunci, că Stoianoglo ar fi fost arestat din cauza originii sale găgăuze. În acea perioadă, el a câștigat o susținere largă în autonomie.

Și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, s-a bucurat de sprijinul socialiștilor

La alegerile prezidențiale din 2024, Stoianoglo a fost principalul candidat al opoziției și s-a calificat în turul al doilea. A obținut 44,67% din voturi la nivel național, iar în Găgăuzia a atins 97,04%. Pe teritoriul țării, Stoianoglo a adunat mai multe voturi decât contracandidata sa, președinta în exercițiu Maia Sandu, care a câștigat alegerile datorită voturilor diasporei.

În 2025, Stoianoglo a candidat la alegerile parlamentare pe lista Blocului „Alternativa”. În autonomie, formațiunea s-a clasat pe locul al doilea, cu 11% din voturi, după Blocul Patriotic, care a obținut peste 80%. Rolul principal în cadrul acestuia îi revenea PSRM, favoritul tradițional al alegătorilor din Găgăuzia. În cursa actuală pentru funcția de bașcan, socialiștii susțin candidatura lui Fiodor Găgăuz. Inițial, liderul PSRM, Igor Dodon, anunțase că partidul îl va înainta pe Grigori Uzun, pe care l-a susținut și la alegerile din 2023. Atunci, Uzun s-a calificat în turul al doilea, dar a pierdut în fața candidatului Partidului „Șor”, formațiune declarată ulterior neconstituțională.

Și fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, s-a bucurat de sprijinul socialiștilor. La alegerile din 2015, PSRM a susținut-o activ, deși candida oficial ca independentă. Igor Dodon venea personal în autonomie pentru a se întâlni cu alegătorii și îi îndemna să voteze pentru ea. În 2019, Vlah a candidat din nou ca independentă, iar socialiștii nu au înaintat un candidat propriu. Ea a obținut peste 90% din voturi, iar Dodon, pe atunci președintele Moldovei, a fost printre primii care au felicitat-o pentru victorie.

Sprijinul socialiștilor cântărește mult în autonomie, astfel că Stoianoglo și Găgăuz s-ar putea confrunta în turul al doilea al alegerilor pentru funcția de bașcan. Un alt candidat cu șanse de calificare este primarul Comratului, Serghei Anastasov, care candidează ca independent și se bucură de popularitate în regiune. A fost ales de trei ori la conducerea orașului, cel mai recent în 2023, când a obținut 58,52% din voturi în turul al doilea. Acest rezultat a fost înregistrat într-o perioadă în care forțele controlate de oligarhul fugar Ilan Șor aveau o influență puternică în regiune.

Partidul de guvernământ PAS nu participă la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a declarat că „un singur candidat din partea Parlamentului este suficient”, alimentând zvonurile despre o posibilă legătură între Stoianoglo și PAS. Stoianoglo a respins categoric această ipoteză, amintind că, în 2021, conducerea PAS ar fi organizat arestarea sa și înlăturarea din funcția de procuror general. Cu toate acestea, oponenții săi s-au grăbit să-i atribuie eticheta de „candidat ascuns al PAS”.

Găgăuzia: o pârghie pentru Kremlin

Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova – regiune aflată în sudul țării, cu populație turcică, dar creștin-ortodoxă – este percepută ca un „butoi cu pulbere” gata să explodeze în interiorul Moldovei la ordinul Kremlinului, scria Deutsche Welle în 2023. Mișcările separatiste care au rupt Moldova în două la începutul anilor ’90 au început din Găgăuzia. Pentru a bloca unirea Moldovei cu România, pe 17 august 1990, la Comrat, a fost proclamată ilegal „republica autonomă găgăuză”, în componența Uniunii Sovietice. Au urmat confruntări între forțele constituționale și cele ale „republicii autonome găgăuze”. Acestea au durat până în 1994, când, spre sfârșitul anului, Parlamentul a votat legea cu privire la statutul special al Autonomiei Găgăuze. Legea stabilește că în regiune funcționează trei limbi oficiale: găgăuza, româna și rusa, reamintește Deutsche Welle.

Deși nu este o enclavă separatistă precum Transnistria, regiunea are propriul guvernator, propriul parlament (Adunarea Populară) și propriul executiv. Nu transferă nici un ban din impozitele și taxele locale la bugetul central al țării, dar primește transferuri de la Guvern la fel ca oricare altă unitate teritorial-administrativă.

În perioada 1806-1812, când Basarabia (actuala Republică Moldova) a fost ocupată de Imperiul Rus, confruntându-se cu un exod masiv al tătarilor din sudul regiunii, rușii au dispus recolonizarea acestor zone cu găgăuzi (de religie ortodoxă) aduși din estul Bulgariei. Așa au apărut sate precum Avdarma, Congaz, Comrat, Tomai, Cișmichioi, care anterior erau localități locuite de tătarii nogai. După destrămarea URSS, Rusia a continuat rusificarea găgăuzilor prin intermediul propagandei și al politicienilor loiali. În pofida ajutorului masiv primit din UE, România și SUA, rezultatele alegerilor din Găgăuzia arată că 98% din populația acestei regiuni votează cu partide pro-ruse. În regiune toți vorbesc limba rusă, iar sursele de informare ale găgăuzilor sunt cele în limba rusă.

Aceasta se explică prin faptul că, în perioada sovietică, limba rusă a fost impusă ca limbă de comunicare și educație, consolidând legătura culturală și politică cu Moscova.

Sursă: Agenția News

Lasă un comentariu