Notariat

băncile nu mai pot cere dobândă viitoare după scadența anticipată

Adrian Popa · 4 min citire
băncile nu mai pot cere dobândă viitoare după scadența anticipată

De ce nu se mai percepe dobânda viitoare după scadența anticipată?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că băncile nu mai pot cere dobânda viitoare după ce au declanat scadența anticipată. O decizie de mare importanță pentru sute de mii de români cu împrumuturi: băncile nu mai pot cere dobânda viitoare după scadența anticipată.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

O decizie de cea mai mare importanță pentru sute de mii de români în relații contractuale cu bănci și instituții financiare nebancare clarifică o întrebare care a generat interpretări contradictorii în instanțe de ani de zile: atunci când un împrumut este declarat în vigoare, ce altceva poate cere creditorul de la consumator?

Înaltul Tribunal de Casație și Justiție a dat un răspuns clar, obligatoriu pentru toate instanțele din țară, în favoarea protecției consumatorilor.

Prin Hotărârea nr. 123 din 26 octombrie 2026, Suplementul la soluționarea chestiunilor juridice a Înaltului Tribunal de Casație și Justiție a acceptat trimiterea făcută de Tribunalul Timiș - Divizia Civilă II și a clarificat sensul sintaxisului „responsabilitatea de detenție” prevăzut la articolul 38 alineatul (7) din Ordinul de urgență al Guvernului nr. 50/2010 privind contracte de credit de consum. Hotărârea Curții Supreme este inechivocă: în interpretarea sintaxisului „responsabilitate colaterală”, aceasta include dobânzile de remunerație datorate până la data declarării scadenței anticipate, dar nu dobânzile de remunerație calculate de la data scadenței anticipate și până la sfârșitul perioadei contractuale.

Cu alte cuvinte, atunci când o bancă sau o instituție financiară non-bancară „dynamizează” contractul și solicită rambursarea completă înainte de termen, aceasta nu mai poate adăuga datoriei dobânzile pe care consumatorul le-ar fi plătit pentru lunile sau anii rămase până la scadența inițială a împrumutului.

Această dobândă viitoare, legată de o perioadă de restituire la care consumatorul nu mai are acces, nu se percepe. Ce înseamnă scadența anticipată? Scadența anticipată este momentul în care creditorul declară întreaga datorie datorată înainte de termenul stabilit inițial în contract, de obicei ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată a ratelor de către consumator.

Începând cu acest moment, contractul nu mai funcționează conform programului convenit: creditorul solicită rambursarea completă și, cel mai adesea, trece la executare. Întrebarea practică - și sursa a nenumăratelor litigii - a fost: din ce constă suma pe care consumatorul o mai datorează după acest moment?

Băncile și IFM-urile au susținut în numeroase cazuri că responsabilitatea care urmează să fie împrumutată ar include, de asemenea, dobânda de remunerație pentru întreaga perioadă contractală rămasă, ca și cum creditul ar fi continuat în mod normal până la sfârșit.

Ce stabilește Articolul 38 despre regimul dobânzilor la maturitate precoce?

În practică, un consumator deja în dificultate ar fi taxat pentru un beneficiu - termenul de restituire - de la care nu mai beneficiază efectiv. Decizia CJUE pune capăt acestei practici și oferă un punct de referință unic pentru interpretare, obligatoriu pentru instanțele din întreaga țară.

Ce spune articolul 38?

Cadrul juridic: ceea ce se menționează la articolul 38 din JO L 50/2010 din JO L 50/2010 reglementează drepturile și obligațiile consumatorilor și ale instituțiilor de credit în cazul acordurilor de credit pentru consumatori.

Articolul 38 stabilește regimul dobânzilor în cazurile de întârziere și maturitate precoce, printr-un mecanism conceput precis pentru a limita acumularea costurilor din partea consumatorului: - dobânzile penale aplicabile în caz de întârziere se calculează prin adăugarea la rata dobânzilor de credit nu mai mult de 3 puncte procentuale. - După declararea scadenței precoce, în mod excepțional, dobânzile penale se aplică datoriei datorate, iar colectarea altor dobânzi este interzisă. - În timpul procedurii de executare se interzic dobânzile și dobânzile penale. Tocmai pentru că legea permite, după termenul prevăzut, aplicarea numai a dobânzii penale asupra răspunderii care urmează să fie impuse, devine esențial să se stabilească ce implică această răspundere.

În cazul în care aceasta includ o dobândă viitoare asupra întregului contract, protecția solicitată de legislativ ar fi goală de conținut.

Aici vine clarificarea Curții Supreme. Dobândă remunerativă vs.

penală Diferența esențială: dobânzile remunerative vs dobânzile penale Pentru o înțelegere corectă a deciziei, consumatorii trebuie să țină cont de diferența dintre două tipuri de dobânzi: - dobânzile remunerative (contractuale) sunt prețul banilor împrumutate - ceea ce consumatorul plătește creditorului în schimbul faptului că are suma disponibilă pentru durata contractului. - Da.

Sursă: InfoCons

Lasă un comentariu