Drepturi

Senatul a respins legea: adolescenții rămân fără acces la psiholog fără acordul părinților

Raluca Gheorghiu · 3 min citire
Senatul a respins legea: adolescenții rămân fără acces la psiholog fără acordul părinților

De ce a fost respinsă legea?

Inițiativa legislativă, care ar fi acordat dreptul adolescenților peste 16 ani de a solicita sprijin psihologic la școală fără acordul părinților, a fost respinsă de Senatul României pe 28 octombrie. Decizia finală rămâne acum în mâna Camerei Deputaților, care va analiza și vota propunerea.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

Sorin Costreie, ministrul Educației, a criticat această respingere în cadrul unui eveniment dedicat combaterii violenței împotriva copiilor.

A susținut că în unele cazuri părinții sunt chiar sursa problemei și că legislația trebuie modificată pentru a proteja minorii care nu pot cere ajutor acasă.

Unde se ascunde suferința?

Gabriela Răileanu, psihoterapeut adlerian, explică că nu toți copiii și adolescenții pot solicita sprijin emoțional în familie, deoarece uneori tocmai acolo se produce suferința.

Un adolescent care trăiește într-un mediu abuziv, este umilit, controlat excesiv, amenințat sau expus la violență nu poate întotdeauna să ceară acordul părinților pentru a merge la psiholog, temându-se de consecințele unei astfel de solicitări.

Specialistul subliniază că nu toți părinții care refuză consilierea sunt neapărat abuzivi; unii minimizează problemele emoționale, se tem de stigmatizare sau cred că dificultățile vor dispărea de la sine.

Cât de greu e să obții ajutor?

Accesul la sprijin este îngreunat și de lipsa specialiștilor. România dispune de aproximativ 3.500 de consilieri școlari, ceea ce înseamnă că fiecăruia îi revin, în medie, peste 750 de elevi. Un adolescent care simte nevoia de ajutor, dar nu se află încă într-o criză și nu primește acordul familiei, poate rămâne complet fără sprijin.

În afara școlii, familiile se confruntă cu costurile ședințelor de psihoterapie, disponibilitatea redusă a serviciilor gratuite și timpii lungi de așteptare pentru programări. Gabriela Răileanu consideră că intervenția vine adesea prea târziu, după apariția unor manifestări grave precum conflicte repetate, agresivitate, consum de substanțe, autovătămare sau comportamente suicidare.

Semnalele de suferință pot apărea mult înainte, prin izolare, schimbări de comportament, tulburări de somn, anxietate sau tristețe. Adesea, adulții interpretează aceste manifestări drept lene, obrăznicie ori lipsă de respect și răspund prin pedepse, ignorând suferința copilului.

Ce se schimbă cu noua lege?

Pentru a ilustra problema, psihoterapeuta aduce exemplul ipotetic al unui adolescent de 16 ani al cărui tată consumă alcool și devine violent, în timp ce mama încearcă să ascundă situația. Acest copil dezvoltă atacuri de panică, începe să lipsească de la școală și mărturisește dirigintelui că are nevoie de ajutor. Într-o asemenea situație, specialistul trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru intervenția de criză fără acord parental.

În prezent, consilierea psihopedagogică individuală necesită acordul scris al părinților, cu excepția situațiilor de criză, precum intenția de suicid sau cazurile grave de violență și bullying. Gabriela Răileanu întreabă cum se poate cere unui adolescent să meargă acasă să solicite acordul unor adulți care poate chiar îi provoacă suferința.

În opinia sa, posibilitatea de a solicita singuri sprijin nu înseamnă excluderea automată a familiei, ci accesul la un specialist care să evalueze situația și să stabilească măsurile necesare. Un copil nu ar trebui să fie nevoit să demonstreze cât de grav suferă pentru a primi ajutor, subliniază ea, sperând că Camera Deputaților va corecta această lacună legislativă.

Sursă: Adevărul

Lasă un comentariu