De ce nu a putut contesta direct?
Joi, 5 noiembrie 2026, în cauza Curea împotriva României (cererea nr. 10718/19), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită într-un complet de șapte judecători, a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă, potrivit unui comunicat.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocCazul se referă la un jurnalist care se plângea de imposibilitatea de a contesta, pe calea contenciosului administrativ, o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pronunțată pentru a proteja reputația profesională a unui procuror în urma publicării unui articol al cărui autor era jurnalistul. Reclamantul, care considera că decizia CSM i-a lezat reputația profesională și al cărui recurs administrativ fusese respins, invoca articolul 6 din Convenție (dreptul de acces la un tribunal).
Curtea precizează că procedura privind protejarea reputației profesionale în fața CSM se referă exclusiv la magistrați și are ca scop protejarea independenței și imparțialității acestora, pentru a garanta încrederea cetățenilor în justiție.
În speță, decizia CSM se referea la conduita profesională a unui procuror și nu producea niciun efect juridic asupra reclamantului, care își putea invoca propriile drepturi civile în fața instanțelor civile competente.
Decizia CEDO subliniază o distincție esențială între sfera de aplicare a procedurilor disciplinare ale CSM și drepturile civile ale jurnaliștilor. Deși reclamantul a invocat dreptul de acces la un tribunal, Curtea a constatat că procedura disciplinară a CSM este un mecanism intern destinat exclusiv magistraților.
Ce înseamnă asta pentru presa românească?
Aceasta înseamnă că jurnalistul nu putea contesta direct decizia CSM pe cale administrativă, ci trebuia să se adreseze instanțelor civile pentru a apărarea reputației sale profesionale.
Această clarificare procesuală este crucială pentru înțelegerea modului în care sistemul de control al CSM interacționează cu drepturile individuale ale cetățenilor.
Cazul evidențiază tensiunea dintre independența justiției și libertatea de presă în România. Deși CEDO a declarat cererea inadmisibilă, esența litigiului rămâne relevantă pentru mediul jurnalistic.
Jurnaliștii care acuză magistrații de abuz sau erori profesionale se confruntă adesea cu proceduri disciplinare care pot afecta indirect reputația lor.
Această decizie reafirmă că, deși CSM protejează magistrații, jurnaliștii au la dispoziție căi civile separate pentru a-și apăra onorul și reputația profesională, asigurând astfel un echilibru între cele două interese.
Sursă: Juridice