Ce definiție clară introduce proiectul pentru consultanța juridică?
Legislație în devenire: reformă amplă a statutului avocaților prin extinderea secretului profesional și reglementarea serviciilor juridice
Ultimele știri
ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autentic
Adolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea online
Fostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuri
Limitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului publicÎn luna octombrie 2026, a fost depusă la Parlament o inițiativă legislativă care vizează o revizuire profundă a cadrului legal care guvernează profesia de avocat.
Proiectul, susținut de o coaliție de zece parlamentari aparținând unor formațiuni politice diferite, propune o restructurare a atribuțiilor profesionale, o întărire a protecției datelor sensibile și o reglementare mai riguroasă a serviciilor juridice, inclusiv a celor livrate prin mijloace digitale.
Printre inițiatorii acestei reforme se află senatorii Daniel Fenechiu, care deține și funcția de vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Cosmina Cerva, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu și Ion-Cristinel Rujan, alături de deputații Diana-Adriana Tușa și Ciprian-Minodor Dobre.
Conform explicațiilor oferite de UNBR, textul legislativ se bazează pe concluziile consultărilor desfășurate cu reprezentanții profesiei și pe rezoluțiile adoptate la Congresul Avocaților din 2026. O componentă centrală a propunerii constă în extinderea scutecului secretului profesional. Noua reglementare ar acoperi toate informațiile și documentele cu care lucrează avocații, indiferent de suportul pe care sunt stocate aceste date sau de locul în care sunt păstrate.
Astfel, protecția ar fi extinsă și la datele aflate pe dispozitive electronice, pe servere dedicate, pe platforme cloud sau în sistemele unor furnizori externi de servicii.
În paralel, proiectul stabilește garanții pentru accesarea documentelor profesionale în timpul controalelor și verificărilor administrative. Când un avocat invocă secretul profesional, materialele respective nu pot fi examinate înainte de a fi stabilit caracterul lor protejat, conform legii.
Un altă axă importantă a reformei privește utilizarea tehnologiei în practica avocațiale.
Legislația propusă ar acorda avocaților dreptul de a păstra și folosi telefoane mobile, laptopuri și alte echipamente în instanțe, parchete, sedii ale organelor de cercetare penală, penitenciare și alte instituții publice.
Accesul în aceste locații nu ar mai fi condiționat de predarea dispozitivelor, deși anumite funcții sau aplicații ar putea fi limitate din motive de desfășurare a procedurilor, protecție a informațiilor clasificate sau siguranță.
Proiectul introduce, de asemenea, o definiție clară a consultanței juridice, care se referă la analiza unei situații concrete și la furnizarea unui sfat personalizat. În contrast, informarea generală despre legislație, activitățile de cercetare și documentare, publicarea materialelor juridice și oferirea unor instrumente standardizate nu intră în categoria consultanței juridice, atâta timp cât nu implică analiza unui caz individual.
Această distincție ar fi aplicabilă indiferent de tehnologia sau mijloacele folosite pentru livrarea serviciului.
Inițiativa cuprinde și măsuri destinate să combată exercitarea neautorizată a activităților rezervate avocaților și utilizarea unor denumiri care pot induce în eroare publicul.
Pentru serviciile juridice neautorizate oferite pe internet, UNBR ar avea posibilitatea de a solicita instanței încetarea încălcărilor și emiterea unor ordine bazate pe Regulamentul european privind serviciile digitale.
Reglementarea include și posibilitatea păstrării documentelor clienților!
Aceste cereri ar fi examinate în regim de urgență, cu fixarea primului termen în maximum cinci zile de la înregistrare. Hotărârile respective ar fi executorii și ar putea fi contestate prin apel în termen de cinci zile de la comunicare.
O modificare cu impact semnificativ asupra modului de încheiere a contractelor este propunerea de a completa Codul civil. Conform proiectului, atunci când legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru valabilitatea sau dovedirea unui contract, înscrisul constatator ar trebui redactat de un avocat, cu excepția cazurilor în care legislația prevede altfel.
Această regulă ar fi aplicabilă și pentru modificările contractuale supuse aceluiași cerințe de formă, precum și pentru contractele electronice, în limitele legislației speciale.
Textul clarifică că nerespectarea obligației de redactare a înscrisului de către un avocat nu duce automat la nulitatea contractului; această sancțiune se aplică doar dacă legea o stipulează expres.
Prin urmare, modificarea nu acoperă toate contractele între persoane fizice sau juridice, ci doar acelea pentru care legea impune forma scrisă sub semnătură privată, conform condițiilor stabilite în proiect.
Proiectul extinde lista activităților pe care avocații sunt autorizați să desfășure, inclusiv medierea, arbitrajul, recuperarea creanțelor prin mijloace juridice, activitățile de executor testamentar, consilierea judiciară, curatela și tutela specială. În domeniul medierii, avocații ar putea desfășura această activitate fără a trece prin formalitățile de autorizare aplicabile celor care practică exclusiv profesia de mediator și fără a fi supuși supravegherii Consiliului de Mediere.
Totuși, cerințele privind competența, imparțialitatea, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese rămân valabile. Avocații ar avea dreptul de a efectua sau primi plăți în numele clienților, inclusiv prin mecanisme contractuale de tip escrow, în limitele legislației aplicabile. Aceste fonduri ar trebui păstrate separat de patrimoniul avocatului și administrate conform mandatului primit.
O altă schimbare propusă este introducerea asistenței juridice obligatorii a soților în procedurile de divorț în care există copii minori, indiferent de procedura aleasă. Această prevedere ar fi aplicabilă și pentru copiii născuți în afara căsătoriei sau adoptați. Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile legale, proiectul permite acordarea asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar. Inițiativa include și atribuții privind reprezentarea intereselor minorilor, prin activitatea avocatului desemnat de instanță în calitate de curator special.
Proiectul urmărește recunoașterea expresă a împuternicirii avocațiale ca dovadă a mandatului în relația cu terții, fără necesitatea unei procuri suplimentare pentru actele și operațiunile acoperite de aceasta, cu respectarea cerințelor speciale de formă prevăzute de lege. În paralel, instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat ar trebui să furnizeze avocaților informațiile și documentele necesare reprezentării clienților, în limitele legislației privind protecția datelor, secretul profesional și celelalte restricții legale.
Textul propus stabilește că prezența avocatului nu poate fi restricționată în procedurile jurisdicționale sau administrative în care este implicată persoana asistată ori reprezentată.
Inițiativa mai prevede obligația autorităților și instituțiilor publice de a consulta UNBR în procesul de elaborare a actelor normative care afectează organizarea și exercitarea profesiei de avocat. În cazul adoptării legii, autoritățile competente ar avea la dispoziție 60 de zile de la intrarea acesteia în vigoare pentru armonizarea reglementărilor subsecvente și sectoriale cu noile dispoziții.
Reprezentanții UNBR consideră că modificările propuse ar consolida rolul avocaților în activitățile de consultanță, reprezentare și prevenire a litigiilor.
Proiectul introduce, însă, obligații noi pentru persoanele care apelează la servicii juridice, în special în ceea ce privește redactarea anumitor contracte și asistarea soților în procedurile de divorț care implică minori.
Aplicarea acestor prevederi ar putea implica costuri suplimentare pentru persoanele vizate, în funcție de forma finală a reglementării și de eventualele excepții.
De asemenea, delimitarea activităților rezervate avocaților și introducerea unor mecanisme de intervenție împotriva serviciilor juridice neautorizate ar putea avea implicații pentru alți furnizori de servicii juridice și pentru platformele online. Inițiativa urmează să parcurgă procedura parlamentară, în cadrul căreia prevederile propuse pot fi modificate. Măsurile prezentate nu reprezintă, în acest stadiu, obligații legale deja intrate în vigoare.
Sursă: Știri Juridice