Parlamentarii avocați vor să blocheze prin lege utilizarea inteligenței artificiale în justiție

Una dintre cele mai disputate prevederi ale proiectului vizează divorțul în

Legislativii care exersează profesia de avocat au inițiat o propunere legislativă menită a delimita mai strict sfera de activități rezervate exclusiv acestora. Inițiativa, susținută de zece parlamentari aparținând PSD, PNL, AUR, USR și PACE, include în rândul autorilor senatorii Robert-Marius Cazanciuc, Cătălin-Daniel Fenechiu și Constantin-Ciprian Iacob. Scopul declarat este modernizarea cadrului legal al profesiei, însă subiectul a stârnit dezbateri aprinse, mai ales în contextul în care tehnologiile de inteligență artificială încep să concureze direct cu serviciile juridice tradiționale.

Ultimele știri

ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autenticAdolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea onlineFostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuriLimitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului public

Într-o eră în care algoritmii permit cetățenilor să acceseze rapid informații legislative, să genereze documente și să înțeleagă nuanțele legale, o reglementare care extinde exclusivitatea avocaților ridică o întrebare fundamentală: cine este protejat în final, publicul sau piața profesională împotriva intrării noilor tehnologii? Proiectul legislativ extinde lista activităților permise avocaților, incluzând gestionarea plăților pentru clienți prin sisteme de tip escrow, exercitarea drepturilor de tutelă și curatelă, precum și desfășurarea de procese de mediere. Această extindere generează incertitudini privind accesul populației la servicii accesibile și limitele impuse instrumentelor digitale și ale inteligenței artificiale în domeniul dreptului.

Lista completă a inițiatorilor include, în afară de cei menționați anterior, și Nadia-Cosmina Cerva, Titus Corlățean, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Ion-Cristinel Rujan, Elena-Simona Spătaru, Nicolae Vlahu și Adriana-Diana Tușa. Toți aceștia sunt avocați care au obținut mandate parlamentare. Deși inițiativa este prezentată ca o modernizare și o măsură de protecție a cetățenilor, criticilor le pare că se extind privilegiile profesionale și se adaugă costuri suplimentare pentru populație. De asemenea, se pune problema delimitării precise dintre activitățile rezervate avocaților și celelalte servicii juridice oferite de instrumente de inteligență artificială.

Una dintre cele mai disputate prevederi ale proiectului vizează divorțul în prezența copiilor minori. Se propune ca asistența juridică a soților să devină obligatorie în toate procedurile de divorț cu copii, indiferent de calea aleasă. Argumentul principal al inițiatorilor este protecția interesului superior al copilului, prevenind astfel acorduri înțelese superficial privind autoritatea părintească, locuința, întreținerea și dreptul la legături personale. Totuși, rămâne nelămurit de ce toate familiile, inclusiv cele care au ajuns la o înțelegere amiabilă și înțeleg consecințele legale, ar trebui forțate să angajeze avocați. În practică, această obligație ar putea însemna cheltuieli suplimentare pentru ambii parteneri, chiar și atunci când nu există conflict și se alege calea acordului.

Deși se prevăzute servicii de asistență juridică din oficiu sau ajutor public judiciar pentru cei care îndeplinesc condițiile legale, acest lucru nu garantează că toate familiile vor avea acces gratuit la aceste servicii.

O altă schimbare majoră privește activitatea de mediere. Proiectul permite avocaților să medie fără a trece prin formalitățile de autorizare necesare pentru profesia de mediator și fără supravegherea Consiliului de Mediere. Inițiatorii justifică această diferență prin pregătirea juridică solidă și experiența avocaților în negociere. Totuși, se observă o confuzie conceptuală: cunoașterea legii nu este identică cu capacitatea de a media un conflict. Medierea cere o poziție neutru față de ambele părți. Dacă un mediator trebuie să îndeplinească cerințe specifice de autorizare și să respecte regulile profesiei sale, este legitim să se întrebe de ce avocații ar fi tratați diferit.

În contextul răspândirii rapide a instrumentelor de inteligență artificială

Deși proiectul nu anulează automat contractele făcute fără avocat, el instituie o obligație profesională generală pentru o categorie largă de înscrisuri. Inițiatorii trebuie să justifice ce problemă concretă rezolvă această cerință și de ce nu ar fi suficiente informarea părților, modelele standard, consultanța opțională sau cerințele speciale deja existente pentru anumite acte. Riscul principal este ca o formalitate suplimentară să genereze costuri și întârzieri în raporturile civile și comerciale, fără ca beneficiile pentru cetățeni să fie demonstrate printr-o analiză de impact convingătoare.

În contextul răspândirii rapide a instrumentelor de inteligență artificială, proiectul ridică o întrebare esențială despre viitorul accesului la informație juridică: până unde pot fi rezervate exclusiv avocaților activitățile de redactare, interpretare și pregătire a documentelor juridice? Instrumentele de inteligență artificială pot ajuta publicul să înțeleagă prevederi legale, să compare clauze, să redacteze documente simple și să identifice probleme care necesită consultanță de specialitate. Aceste tehnologii nu înlocuiesc avocatul în toate situațiile și pot comite erori, dar pot reduce semnificativ timpul și costurile pentru operațiuni juridice de rutină.

Proiectul acordă Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) atribuția de a formula observații asupra proiectelor normative care privesc activitatea avocaților. Autoritățile publice ar trebui să consulte UNBR în timp util, înainte de adoptarea actelor normative relevante. Deși consultarea organizațiilor profesionale poate îmbunătăți calitatea legislației, apare întrebarea dacă mecanismele de consultare ar trebui să includă în mod echilibrat și celelalte categorii profesionale afectate, precum și organizațiile care reprezintă consumatorii și cetățenii, mai ales când o profesie beneficiază de o extindere a propriilor atribuții.

În plus, se introduce o procedură prin care UNBR poate solicita instanței încetarea unor activități online considerate contrare legii profesiei de avocat și, dacă este necesar, poate cere ordine către furnizorii de servicii intermediare pentru oprirea încălcării sau identificarea persoanei implicate. Aceste cauze ar trebui judecate de urgență. Procedurile accelerate și posibilitatea de a cere intervenții asupra conținutului online impun garanții clare împotriva cererilor excesive sau a interpretărilor prea largi ale activităților rezervate avocaților. Într-un mediu unde circulă informații juridice, publicații și instrumente digitale, delimitarea dintre informarea generală și consultanța juridică pentru o situație concretă trebuie să fie precisă și echilibrată.

Această reformă reunește măsuri cu justificări legitime, precum protecția secretului profesional și combaterea exercitării ilegale a profesiei, cu propuneri care extind substanțial activitățile avocaților și pot aduce obligații și costuri suplimentare pentru cetățeni. Orice reformă a profesiei de avocat ar trebui evaluată mai întâi prin efectele sale asupra drepturilor și costurilor populației, nu doar prin avantajele pe care le aduce profesiei reglementate. În esență, se observă o tendință a avocaților din Parlament de a-și proteja monopolul prin lege, punând în poziție de concurent inteligența artificială, pe care profesia încearcă să o țină la distanță.

Sursă: PressHub