Și din perspectiva personală pot spune că, cel mai probabil
Declarațiile au fost făcute după ce reuniunea guvernului, în contextul adoptării luni de către Senat, la inițiativa AUR, a unei declarații care pune în discuție mandatul în care Oana Toiu a semnat documentul privind extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă a UE. Oana Toiu: Vetoul României rămâne intact Întrebat despre acuzațiile senatorilor, Oana Toiu a declarat că scrisoarea adresată celor 11 state este publicată pe site-ul web al Ministerului Afacerilor Externe și că documentul nu propune o modificare a tratatelor europene. Carta nu numai că nu conține nicio renunțare la veto, dar spune două lucruri foarte clar. În primul rând, că tratatele sunt respectate și că scrisoarea nu propune în niciun moment, nici un cuvânt, nici o singură linie de amendament la ele, a spus ministrul.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPotrivit ministrului, documentul propune ca statele membre care își folosesc dreptul de veto să explice altor parteneri europeni motivele deciziei, fără a le supune aprobării.„Singurul lucru care pare să fi deranjat senatorii este propunerea că odată ce o țară își exercită veto-ul, ar trebui să clarifice partenerilor din cadrul Uniunii Europene care este interesul național care justifică această decizie. Repet, justificarea nu va fi evaluată sau aprobată de nimeni altcineva. Dreptul de veto al României rămâne intact, este un gest de cooperare bună pentru a clarifica motivele pe care le aveai atunci când l-ai folosit, a spus Oana Toiu. Toshiu a reamintit că România nu a utilizat până acum dreptul de veto și l-a comparat cu negocierile de aderare la Schengen. ”Dar vă reamintesc că România nu l-a folosit niciodată.
Și din perspectiva personală pot spune că, cel mai probabil, dacă România ar fi avut curajul de a folosi puterea de negociere și de a aplica veto, nu am fi fost la poarta Schengen de atâția ani, a spus ea. România s-a alăturat inițiativei în 2023 Oana Țoiu a explicat că participarea României la grupul de state care discută eficiența procesului de luare a deciziilor europene a început în 2023, în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis. Vă reamintesc că din 2023 până în 2026 am avut și un prim-ministru PSD, în timpul mandatului căruia nu numai că această decizie nu s-a schimbat, dar nu există nici o propunere din partea Guvernului de atunci, nici o propunere din partea Comisiei de Politică Externă sau nici un parlamentar în ultimii trei ani care vizează scoaterea României din acest grup de state, a spus ministrul.
Ea a spus că orice modificare a mecanismelor de votare nu ar putea afecta deciziile militare, care rămân supuse normelor stabilite în tratatele europene. Parlamentul român ar putea bloca orice modificare a normelor de votare ale UE Totodată, Toiu a subliniat că parlamentele naționale ar putea bloca orice modificare a procesului de luare a deciziilor și a insistat că în prezent nu există nicio propunere concretă în această privință. Parlamentul român, în orice scenariu viitor, ar avea șase luni pentru a dezbate acest lucru și poate să vetoeze orice astfel de decizie prin Parlament. De ce Parlamentul român nu dezbate posibilitatea de a schimba procesul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană?
Ministrul de Externe a subliniat că nu are puterea de a decide că România renunță la dreptul de veto și că orice modificare a normelor va necesita acordul unanim al liderilor europeni, precum și implicarea parlamentelor naționale.
Sursă: Mediafax