Ce se întâmplă cu patrimoniul?
Într-o mișcare care a adus în atenția Curții Constituționale (CCR) o problemă de fond, președintele Nicușor Dan a contestat o lege aprobată în septembrie de Parlament. Legea, promovată de parlamentarii liberali și inițiată de fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, elimină obligativitatea avizului Ministerului Culturii pentru anumite intervenții pe clădirile istorice, înlocuind-o cu o simplă notificare.
Ultimele știri
Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilor
Schimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscală
Cum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid complet
Primăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPreședintele susține că legea încalcă principiul bicameralismului, deoarece a fost adoptată fără discuție în Senat.
De asemenea, el subliniază că legea intră în conflict cu Codul Urbanismului, care prevede că reparațiile la monumentele istorice pot începe doar după notificare și un acord scris.
De ce este controversată?
În plus, legea ar putea da impresia că lucrările pot începe imediat după trimiterea notificării, fără verificări suplimentare.
„Avizarea Ministerului Culturii reprezintă o garanție pentru protejarea monumentelor istorice”, afirmă Nicușor Dan în sesizarea adusă CCR.
„Înlocuirea acesteia cu o notificare ar putea compromite protecția moștenirii culturale și obligațiile asumate de România prin tratatele internaționale”.
Ce planuri are primarul Bucureștiului?
Pe de altă parte, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a promovat aceeași lege pentru a simplifica procedura de îndepărtare a graffiti-ului de pe clădirile istorice. În mai, Ciucu a criticat birocrația care, în opinia lui, întârzie intervențiile necesare pentru a curăța fațadele vandalizate.
El a acuza Ministerul Culturii că nu a respectat promisiunea de a sprijini modificarea legislației.
Care sunt condițiile de intervenție?
Primăria a eliberat un program de curățare a graffiti-ului și a afișajului neautorizat de pe clădirile din zonele protejate.
Conform programului aprobat de Consiliul General, primăria ar acoperi 80% din costurile lucrărilor pentru proprietarii care se înscriu în program. În cazul în care proprietarii nu participă, aceștia ar fi obligați să își curățe singuri clădirile, altfel riscă amenzi.
Legea contestată prevede că, pentru a beneficia de excepția de aviz, lucrările de întreținere și curățare nu trebuie să afecteze materialele originale, autenticitatea sau valoarea culturală a clădirilor. În plus, intervențiile trebuie să fie reversibile și să nu provoace degradări.
Ce reacții polarizate generează legea?
Proprietarii ar trebui să trimită o notificare către serviciile teritoriale ale Ministerului Culturii și autoritățile locale, iar criteriile tehnice și procedura de notificare ar fi stabilite printr-un ordin al ministrului.
Susținătorii legii, printre care primarul Ciucu și un grup de parlamentari liberali, argumentează că simplificarea procedurilor va permite curățarea rapidă a fațadelor vandalizate, evitând întârzierile birocratice. În schimb, critiștii din sfera juridică și culturală, inclusiv președintele Nicușor Dan, avertizează că eliminarea avizului ar putea submina protecția patrimoniului cultural, oferind proprietarilor o autoritate prea largă pentru a efectua lucrări care ar putea deteriora clădirile fără verificări.
Dispute în jurul acestei legi reflectă tensiunea dintre dorința de a facilita intervențiile de curățare și necesitatea de a menține standarde stricte de protecție a monumentelor istorice. În timp ce primarul Bucureștiului își continuă inițiativa de a combate graffiti-ul, președintele Nicușor Dan își exprimă îngrijorarea că această simplificare ar putea compromite integritatea și valorile culturale ale patrimoniului național.
Sursă: Cotidianul