Există două legi pentru sănătatea mintală?
În revista A. U.
Ultimele știri
Lansarea ANPPS la Senat: colaborare pentru sănătate orală echitabilă
De ce România ar trebui să acorde prioritate Fondului Social pentru Climă?
ELCEN reface instalațiile afectate la CET București Vest printr-un amplu program de măsuri
Piedone junior a fost exclus din Partidul Umanist Social LiberalB. D. – Forum Juridic din 2026 a apărut un studiu semnat de Cătălin-Șerban Apătean, doctorand la Drept în București.
Lucrarea, intitulată inițial în engleză „Two Legal Orders for One Mental Disorder”, pune degetul pe o problemă gravă: în România, există două căi legale complet diferite pentru a interna forțat o persoană cu tulburări psihice.
Una este reglementată de Codul penal, cealaltă de Legea sănătății mintale. Ambele se bazează, în fond, pe același criteriu – pericolul social pe care îl prezintă persoana bolnavă. Și ambele duc la același rezultat: libertatea este luată împotriva voinței ei, doar pe motiv de sănătate mintală.
Calea care se aplică depinde adesea de întâmplare. Dacă tulburarea este descoperită după ce persoana comite o infracțiune, se activează mecanismul penal.
Există două căi legale pentru a interna o persoană bolnavă psihic!
Dacă este semnalată printr-un raport medical, se aplică legea sanitară.
Această dualitate creează un adevărat labirint. Expertiza psihiatrică poate avea standarde diferite.
Durata spitalizării forțate poate varia enorm. Mai grav, garanțiile procedurale – cum ar fi dreptul la avocat sau la a contesta decizia – par mai solide în sistemul penal. Astfel, cei care nu au comis nicio infracțiune rămân într-o poziție mai vulnerabilă.
E o discrepanță care pune semne de întrebare serioase asupra egalității în fața legii.
Două legi pentru o singură boală?
Studiul lui Apătean evaluează tocmai stabilitatea constituțională a acestui sistem paralel. Una dintre legi se bazează pe săvârșirea unei fapte penale.
Cealaltă, doar pe starea de sănătate mintală.
Autorul susține că acest paralelism duce la inconsecvențe grave.
Subminează securitatea juridică, egalitatea și drepturile fundamentale. Criticii cer de mult o unificare a procedurilor sub un singur cadru legal. Un cadru care să aibă în centru nevoia terapeutică reală a pacientului, nu doar un criteriu simplist de pericol.
Lipsa unei viziuni comune între justiție și sănătate riscă să perpetueze stigmatizarea. În loc să promoveze recuperarea și reintegrarea socială, sistemul actual accentuează izolarea persoanelor cu boli mintale.
Sursă: juridice
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.