Procedura ANAF pentru darea în plată a imobilelor se schimbă

Ce noutate aduce proiectul de ordin?

Reglementările ANAF privind transmiterea proprietății imobiliarilor către stat suferă modificări substantive

Ultimele știri

ÎCCJ. Verificarea achitării obligațiilor fiscale în cazul pronunțării hotărârii care ține loc de act autenticAdolescentul australian care plănuia atacul terorist la Sydney a declarat radicalizarea onlineFostul partener refuză să plătească pensia alimentară? Se vor putea executa silit și banii viitori, fără drumuriLimitele autorizației de regularizare sub imperiul Legii nr. 169/2026. Între inalienabilitatea domeniului public

Autoritatea Națională Administrativă Fiscală a inițiat o revizuire a normelor care guvernează mecanismul de stinguere a datoriei fiscale prin predarea unor bunuri imobile în proprietatea publică. Documentul pregătit de agenție, pus recent la consultarea publică, propune alterarea Anexei 1 din cadrul Ordinului ANAF nr. 6.942/2024.

Obiectivul principal al acestei intervenții legislative secundare este eliminarea unei restricții temporale pe care instituția o consideră excesiv de riguroasă față de prevederile existente în Codul de procedură fiscală.

În esență, noul cadru normativ ar relaxa condițiile de admisibilitate pentru solicitările firmelor care doresc să își achite datoriile către stat prin predarea unor imobile, eliminând necesitatea ca verificările fiscale să fie recente cu o anumită marjă.

Pentru a înțelege impactul acestei măsuri, este necesară o clarificare asupra naturii juridice a „dării în plată”. Acest instrument reprezintă o cale alternativă de lichidare a obligațiilor financiare față de buget, prin care proprietatea asupra unor active imobiliare – fie ele clădiri cu terenurile aferente, fie parcele fără construcții – trece de la titularul privat la sectorul public, fie la nivel de stat, fie la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Conform articolului 263 din legislația fiscală de bază, această operațiune se realizează exclusiv la inițiativa debitatorului și cu consimântul creditorului. Decizia finală asupra admiterii sau respingerii solicitării aparține unei comisii specializate. Momentul juridic în care datoria este considerată stinsă corespunde datei întocmirii procesului-verbal care atestă transferul dreptului de proprietate.

Noutatea principală adusă de proiectul de ordin constă în retragerea condiției curente, conform căreia soluționarea favorabilă a dosarului era contingentată de efectuarea unei inspecții fiscale la nivelul contribuabilului în ultimele șase luni anterioare prezentării cererii. Referatul de aprobare subliniază că această limitare temporală crea o barieră procedurală inutilă: chiar dacă o firmă fusese verificată corespunzător, expirarea intervalului de șase luni ducea la blocarea automată a procesului, forțând organizarea unui nou control, a cărui singură justificare era bifarea acestei condiții formale.

Agenția fiscală argumentează că termenul de șase luni nu este stipulat în legea primară. Articolul 263, alineatul (6), din Codul de procedură fiscală impune existența unei inspecții, dar omite orice mențiune referitoare la distanța temporală dintre verificare și cerere. Astfel, autoritatea susține că s-a introdus un criteriu suplimentar, restrângând aplicabilitatea mecanismului legal.

Modificările tehnice propuse vizează trei secțiuni specifice din anexa menționată mai sus.

În primul rând, la articolul 4, alineatul (2), punctul 3, se elimină mențiunea referitoare la ultimele șase luni, iar organul fiscal va solicita pur și simplu informații departamentului de inspecție privind existența unei verificări anterioare.

În al doilea rând, la articolul 6, alineatul (1), litera a), punctul 12, condiția de admitere se reformulează pentru a stipula doar faptul că s-a efectuat o inspecție înainte de depunerea cererii.

În final, la articolul 6, alineatul (3), litera e), motivul de respingere se adaptează corespunzător noilor reguli.

Noul regulament abrogă obligația de a fi inspectat?

Justificarea avansată de ANAF pentru această simplificare se bazează pe trei piloni argumentativi. Primul se leagă de respectarea cadrului legal primar: deși Codul impune verificarea, el nu fixează o perioadă de valabilitate pentru rezultatele acesteia.

Al doilea argument invocă termenele de prescripție, notând că situația fiscală se verifică oricum în limitele legale existente, făcând redundant un termen distinct pentru validitatea inspecției în contextul dării în plată.

Al treilea punct se referă la articolul 121 din cod, care stabilește că selecția contribuabililor pentru inspecție se face în funcție de analiza de risc fiscal.

Păstrarea termenului de șase luni ar genera controale noi, izolate de ciclul normal de evaluare a riscurilor, doar pentru a satisface o formalitate.

Agenția mai susține că noul regulament nu abrogă obligația de a fi inspectat, ci doar elimină plafonarea temporală introdusă prin ordin.

Efectele vizate includ simplificarea circuitului administrativ, reducerea duplicării verificărilor și facilitarea accesului la acest instrument de plată, asigurând totodată o practică uniformă a organelor fiscale centrale.

Este crucial de reținut că procedura reglementată de ANAF acoperă doar creanțele administrate de organul fiscal central, adică datoriile către stat, nu și cele către unitățile administrativ-teritoriale, deși Codul de procedură fiscală se referă la ambele categorii.

De asemenea, mecanismul nu se aplică creanțelor cu retenție la sursă, accesoriilor acestora, drepturilor vamale sau altor sume transmise spre încasare care nu intră direct în bugetul de stat.

În ceea ce privește caracteristicile imobilului, acesta trebuie să fie susceptibil de executare silită, dar să nu se află în mijlocul unor litigii de retrocedare, revendicare sau alte dispute juridice. Bunul nu poate fi folosit ca aport în capitalul altor societăți și nu poate fi înregimentat prin chirie, concesiune sau arendă. Comisia de analiză va solicita un extras de carte funciară care să ateste dreptul de proprietate și lipsa sarcinilor.

O altă noutate importantă este caracterul retroactiv al ordinului: conform articolului II din proiect, reglementarea se va aplica și cererilor aflate în curs de soluționare la momentul intrării în vigoare, cu condiția respectării actelor procedurale deja îndeplinite legal.

În practică, aceste schimbări vor avea consecințe directe pentru contribuabili. Firmele care au fost verificate acum mai mult de șase luni nu vor mai fi nevoite să suporte un nou control exclusiv pentru a-și putea depune cererea.

Pentru cele neinspectate însă, regula rămâne neschimbată: absența unei verificări anterioare duce automat la respingerea solicitării. Eliminarea termenului de valabilitate nu afectează celelalte condiții esențiale, cum ar fi starea juridică a imobilului, evaluarea la care se face stângerea sau hotărârea comisiei. Prin urmare, un dosar blocat până acum doar din cauza vechii inspecții ar putea fi deblocat rapid, accelerând procesul de recuperare a creanțelor fiscale.

Sursă: Fiscalitatea