Planul lui Siegfried Mureșan: 5% din PIB pentru apărare și unificare ANAF-Vamă

Securitate națională și reformă fiscală?

Programul politic al lui Siegfried Mureșan aduce în prim-plan o viziune clară asupra transformărilor economice și instituționale de care România are nevoie. Strategia mizează pe doi piloni: întărirea securității naționale și o restructurare dură a aparatului fiscal.

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

Printre promisiunile-cheie se numără urcarea treptată a bugetului pentru apărare până la 5% din PIB, dar și fuzionarea completă a ANAF cu Autoritatea Vamală Română într-o singură structură. Este o abordare prin care statul vrea să-și consolideze mușchii militari în actualul context internațional, dar și să modernizeze radical modul în care colectează banii și ține sub control comerțul.

Un buget de 5% din PIB pentru apărare?

Pe partea de apărare, documentul strategic vorbește despre o majorare pas cu pas a banilor alocați, în funcție de cum se schimbă mediul de securitate și de cerințele venite de la NATO și Uniunea Europeană.

Concret, planul financiar împarte banii astfel: 3,5% din PIB for merge spre cheltuielile de bază, în timp ce 1,5% vor acoperi investițiile majore și cheltuielile conexe. Fondurile vor fi dirijate spre priorități clare pe termen mediu. Accentul cade pe apărarea antiaeriană și antirachetă, dezvoltarea flotei navale, achiziția de drone și stocuri noi de muniție avansată. Totul se va face etapizat, prin Planul Multianual de Înzestrare și programul „Armata României 2040”.

Parteneriatul strategic cu Statele Unite rămâne ancora principală.

Parteneriat cu SUA și baze NATO modernizate!

Planul cere actualizarea Foii de Parcurs în apărare pentru perioada 2020-2030, ca să aducă mai multă prezență militară americană pe teren românesc, dezvoltând în paralel propria capacitate de descurajare a țării.

Modernizarea bazei materiale înseamnă aducerea la standarde NATO a centrelor existente. Pe lista scurtă se află Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu. Un rol esențial îl va avea Centrul European de Instructură F-16 de la Fetești, gândit ca un hub regional pentru piloții din țările aliate și partenere.

Industrie de armament și o armată mai suplă!

Industria națională de apărare va fi conectată la nevoile reale ale trupelor, prin legarea producției locale de proiecte europene ca PESCO, EDF, EDIRPA și EDIP. În plus, se dorește dezvoltarea internă a unui software dedicat pentru dronele produse în România.

Armata va trece printr-o reorganizare: comandamentele și trupele din teren vor fi analizate pentru a crea „structuri mai suple”. Zonele administrative, de la contabilitate la resurse umane, vor fi centralizate și digitalizate. Sistemul de achiziții va fi adus sub o comandă centrală, iar un audit va căuta motivele din spatele întârzierilor. O noutate este crearea unui fond alimentat din penalitățile de întârziere ale furnizorilor Armatei, menit să recompenseze respectarea termenelor.

Reunificarea ANAF cu Vama!

Pe frontul fiscal, mutarea principală este reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română sub o singură umbrelă instituțională.

Administrația va trece la controale făcute pe baza analizei de risc, iar pentru marile companii se vor forma echipe dedicate care să verifice prețurile de transfer și tranzacțiile intra-grup sau transfrontaliere.

Șefii ANAF și structurile operative vor intra sub un sistem de evaluare de tip bonus-malus începând din 2027, conform PNRR. Bonusurile vin doar dacă se depășește planul de încasări, în timp ce penalitățile se aplică în funcție de indicatorii specifici de performanță.

Platformă digitală unică contra evaziunii!

Termenul-limită fixat este 30 iunie 2027: atunci trebuie să devină funcțională o platformă integrată care va aduna date din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale. Controalele inopinate nu vor mai veni la întâmplare, ci vor porni de la profilul de risc generat după verificări de la distanță.

Resursele statului se vor concentra pe marile găuri negre ale bugetului: fraudele cu TVA, rambursările riscante de taxe, subdeclararea veniturilor pe anumite sectoare și mutarea artificială a profiturilor. Relația cu cetățenii și firmele va deveni mai simplă prin eliminarea hârțoagelor repetitive și refolosirea datelor pe care ANAF le are deja în sistem.

Sursă: adevarul

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Raluca Gheorghiu și asistat AI.