Anaf

Plafonarea subvențiilor locale: o soluție pentru echitate fiscală

Daniela Marinescu · 2 min citire
Plafonarea subvențiilor locale: o soluție pentru echitate fiscală

Cum funcționează plafonul per locuitor?

Plafonarea subvențiilor locale: o soluție pentru echitate fiscală

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

În dezbaterile despre reorganizarea teritoriului, Adrian Codirlașu, șeful Asociației CFA România și profesor asociat la ASE, a propus o abordare clară pentru finanțarea autorităților locale.

Ideea centrală: o limită fixă pentru sumele transferate de la bugetul central către unitățile administrativ-teritoriale (UAT), calculată strict pe baza populației. Măsura ar forța comunitățile care depășesc plafonul să-și genereze propriile venituri prin impozite locale, reducând dependența de fonduri naționale.

Unde ar trebui să meargă banii publici?

La conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată miercuri de CursDeGuvernare. ro, Codirlașu a analizat și propunerea PSD privind comasarea localităților mici. A subliniat că un sistem echitabil ar trebui să distribuie fondurile pe bază de locuitor, eliminând riscul ca restul țării să plătească pentru cheltuieli excesive ale anumitor comune.

Dacă o comunitate vrea să cheltuiască mai mult decât plafonul, trebuie să creeze venituri suplimentare prin taxe locale, nu să ceară mai mulți bani din bugetul central.

Mecanismul e simplu: dacă o UAT are 1.000 de locuitori, subvenția ar fi de 10.000 de lei (10 lei pe locuitor). Orice cheltuieli suplimentare ar trebui acoperite din impozite locale, nu din fonduri naționale. Această presiune indirectă ar sprijini comasarea localităților mici care nu-și pot susține bugetul doar din venituri proprii și subvenția per capita.

Pe lângă reforma administrativă, Codirlașu a abordat și direcționarea fondurilor publice. A subliniat necesitatea abandonării modelului economic bazat pe datorie și consum, în favoarea investițiilor care sporesc competitivitatea națională. Cu o contracție economică estimată la 1% în acest an, continuarea actualei politici ar amplifica datoria publică și presiunea inflaționistă.

Ce reforme fiscale sunt necesare?

Printre sectoarele prioritare pentru alocarea fondurilor statului, Codirlașu a enumerat: energie, tehnologii informaționale și comunicații, procesare agroalimentară, industrie de apărare și logistică. A subliniat că instabilitatea fiscală și costurile energetice ridicate descurajează investițiile, citând Bulgaria ca exemplu de predictibilitate fiscală.

Codirlașu a criticat utilizarea suboptimală a fondurilor PNRR și a cerut o ancoră fiscală stabilă. Propunerea sa include modificări ale Codului fiscal cu o frecvență maximă anuală și un termen de notificare de cel puțin șase luni înainte de intrarea în vigoare a noilor impozite.

În încheiere, a susținut necesitatea unei colectări mai eficiente a TVA, unei reduceri a cheltuielilor guvernamentale și unei reforme profunde a companiilor de stat.

Sursă: Curs de Guvernare

Lasă un comentariu