Anaf

Ministrul Finanțelor: 2027 va fi anul ajustării fiscale, nu al creșterilor spectaculoase

Cosmin Tănase · 5 min citire
Ministrul Finanțelor: 2027 va fi anul ajustării fiscale, nu al creșterilor spectaculoase

Ministrul a precizat că România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro

În cadrul unei prezentări publice efectuate vineri, șeful Ministerului Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat stadiul actual al conturilor statului, evidențiind o tendință pozitivă în reducerea datoriilor publice. Datele oficiale arată că decalajul dintre încasări și cheltuieli s-a micșorat cu unuș jumătate de punct procentual din produsul intern brut în primele trei trimestre ale anului curent. Această evoluție este atribuită aplicării stricte a măsurilor de austeritate fiscală implementate în ultimul an, care au reușit să echilibreze parțial dezechilibrele contabile ale statului.

Ultimele știri

Datele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorDatele medicale din cardul de sănătate sunt accesibile doar medicilorSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăSchimbări în procedura atragerii răspunderii solidare în Codul de procedură fiscalăCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completCum funcționează ceasul SOS pentru seniori: Ghid completPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la blocPrimăriile decid singure regulile pentru animalele de companie la bloc

În detaliu, indicatorul deficitului a coborât de la 5,31% la 3,81% în primele nouă luni ale anului 2026. În termeni monedari, execuția bugetară încheiată la sfârșitul lunii septembrie a înregistrat un decalaj de 78,3 miliarde de lei, o valoare inferioară față a 102,47 miliarde de lei înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cifre confirmă efectele directoare ale politicilor de consolidare și marchează un progres semnificativ în corectarea situației financiare a țării.

Analiza structurii bugetare dezvăluie o dinamică favorabilă a veniturilor, care au înregistrat o creștere de 11,9%, atingând valoarea de 522,69 miliarde de lei. În contrast, cheltuielile au avansat cu doar 5,5%, ceea ce subliniază o viteză mai rapidă a încasărilor față de ieșirile financiare, contribuind astfel la diminuarea decalajului bugetar. Ministerul a explicat că această evoluție a încasărilor rezultă atât din îmbunătățirea procesului de colectare a taxelor, cât și din impactul modificărilor legislative în domeniul fiscal, în timp ce menținerea controlului asupra cheltuielilor rămâne o condiție esențială pentru păstrarea acestei tendințe pozitive.

Un alt aspect central al prezentării a fost dedicat investițiilor publice, care au atins suma de 107,77 miliarde de lei, reprezentând o creștere de peste 25 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut. O parte semnificativă din aceste investiții, respectiv peste 70%, a fost acoperită prin fonduri europene, ceea ce a aliniat presiunea asupra bugetului național. În plus, încasările provenite din aceste surse externe au crescut cu 39,8%, iar plățile asociate cu proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe comunitare au înregistrat o creștere de 48,8%.

Ministrul a precizat că România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro prin mecanismul PNRR, având încă de încasat 6,43 miliarde de euro, care corespund cererilor de plată nr. 5 și nr. 6. Validarea acestor solicitări de către Comisia Europeană este crucială pentru asigurarea fluxului de fonduri necesare pentru atingerea țintelor și jaloanelor stabilite.

Cu toate că datele arată o evoluție pozitivă, Nazare a emis un avertisment legat de dependența de fondurile europene. Proiecția bugetară pentru anul curent a fost elaborată pe ipoteza obținerii integrale a finanțărilor comunitare programate. În cazul în care anumite sume nu vor fi aprobate de Bruxelles, impactul asupra echilibrelor bugetare ar putea fi considerabil. Pentru a gestiona acest risc, ministrul a solicitat ministerelor de resort să clarifice stadiul proiectelor și să evalueze fiecare investiție individual: ce a fost realizat efectiv, ce obligații de plată persistă și sursele de finanțare certe. Această analiză detaliată este necesară înainte de luarea unor noi decizii bugetare.

În ciuda progreselor, România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar în cadrul Uniunii Europene, ceea ce face ca reducerea acestuia să rămână o prioritate strategică. Nazare a subliniat că execuția publicată nu este un motiv de relaxare, ci un semnal pentru continuarea consecventă a consolidării fiscale, în mod care să permită reducerea decalajului fără a afecta investițiile esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung.

O altă sursă de îngrijorare este creșterea semnificativă a costului datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această tendință reduce spațiul fiscal disponibil pentru alte priorități publice și ilustrează costul acumulării unor decalaje ridicate. Cu cât statul se împrumută mai mult în condiții financiare mai puțin favorabile, o proporție mai mare a resurselor publice este aborbată de plata dobânzilor, în detrimentul investițiilor și serviciilor oferite cetățenilor.

Privind anul viitor, Nazare a anunțat că atât rectificarea bugetară curentă, cât și elaborarea bugetului pentru 2027 vor fi exerciții complexe, în contextul obligațiilor financiare asumate și necesității de respectare a traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu Comisia Europeană. Anul 2027 este poziționat ca un an-cheie al ajustării fiscale, nu al creșterilor spectaculoase. Bugetele viitoare se vor construi pornind de la capacitatea reală de finanțare, nu de la dorințele de cheltuială.

Principiul director al politicilor viitoare este clar: nicio cheltuială permanentă poate fi aprobată fără o sursă permanentă de venit care să o susțină. Orice cheltuială adăugată trebuie să fie acoperită de un flux de încasări dedicat; în absența acestuia, se recurge la împrumut, care se plătește, în timp, din resursele cetățenilor.

Mesajul autorităților vine într-un context în care Guvernul pregătește rectificarea bugetară și începe conturarea bugetului pentru 2027. Aceste documente trebuie bazate pe cifre realiste și obligații evaluate riguros, evitând proiecții optimiste care ar transfera costurile deciziilor actuale către generațiile viitoare. Un stat responsabil nu promite mai mult decât poate finanța și nu sacrifică stabilitatea financiară pentru câștiguri de imagine. Combinația de consolidare fiscală, investiții eficiente și disciplină în cheltuirea banului public este condiția pentru o economie mai competitivă și o creștere economică durabilă.

În plan politic, Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat la ședinta Biroului Permanent al partidului că va concentra eforturile pe livrarea de proiecte concrete, abandonând disputele politice. El a anunțat propunerea a două reforme majore către premierul Luca Niculescu: una privind administrația publică locală, care prevede comasarea voluntară a localităților mici, și alta privind reorganizarea agențiilor la nivel central prin comasare. Deși a criticat măsurile de austeritate anterioare, Grindeanu a exprimat încredere în capacitatea Alexandrului Nazare de a prezenta o imagine fidelă a situației financiare, fără filtru politic. Liderul social-democrat a promis că taxele pentru cetățeni și companiile românești nu vor fi mărite în 2027, subliniind că decizia finală privind aplicarea reformelor aparține premierului, cu care PSD se angajează să colaboreze pentru implementarea măsurilor propuse.

Sursă: Adevărul

Lasă un comentariu