Ce tendință de consolidare fiscală se reflectă în deficitul bugetar?
Deficitul bugetar scade la 2,89% din PIB după opt luni, o diminuare de aproape 27 miliarde lei
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăÎntr-un bilanț financiar publicat la finalul lunii septembrie, Ministerul Finanțelor a detaliat execuția bugetului general consolidat pentru primele opt luni ale anului 2026.
Datele evidențiază o reducere semnificativă a deficitului, atât în termeni nominali, cât și ca pondere în Produsul Intern Brut, reflectând o tendință clară de consolidare fiscală.
Conform raportului, deficitul s-a situat la 59,42 miliarde de lei, înregistrând un avantaj față de perioada similară a anului trecut, când lipsa a fost de 86,36 miliarde de lei.
Această differență reprezintă o economie de peste 26,94 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei scăderi procentuale de aproximativ 31%.
Mai mult, analizând indicatorul sub unghiul relativ al economiei naționale, deficitul a coborât de la 4,51% din PIB în primele opt luni din 2025 la 2,89% în aceeași perioadă din 2026. Această îmbunătățire de 1,62 puncte procentuale este un semnal pozitiv pentru stabilitatea macroeconomică. Performanța este atribuită menținerii procesului de consolidare fiscal-bugetară, determinată de o creștere a veniturilor cu un ritm mult mai accelerat decât cel al cheltuielilor. Astfel, veniturile totale au crescut cu 11,4%, înaintând cu 4,2% în ceea ce privește cheltuielile totale.
Din punct de vedere al volumului, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproape 48 miliarde de lei față de anul precedent, ajungând la un total de 468,10 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor, care a depășit cu mult progresul cheltuielilor (avansate cu aproximativ 21,06 miliarde de lei), este motorul principal al reducerii deficitului. Ca pondere în PIB, veniturile totale au urcat de la 21,9% la 22,8%, câștigând 0,85 puncte procentuale. În cadrul acestei categorii, veniturile fiscale au atins 242,69 miliarde de lei, cu un avans de 14,3% anual.
Un aport major a avut TVA, cu încasări de 103,35 miliarde de lei, în creștere cu 25,2% sau aproximativ 20,80 miliarde de lei.
De asemenea, impozitul pe salarate și venituri a generat 42,86 miliarde de lei (+8,1%), iar impozitul pe profit a ajuns la 29,55 miliarde de lei, cu un plus de 9,1%.
Cât a ajuns totalul cheltuielilor bugetului general consolidat?
Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 147,53 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% (+9,80 miliarde de lei). În plus, încasările din impozitele și taxele pe proprietate au crescut cu peste 30%, atingând 11,02 miliarde de lei.
Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori pentru plăți efectuate și prefinanțări s-au situat la 43,38 miliarde de lei, cu un avans impresionant de 37,7%.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat un total de 527,53 miliarde de lei, cu un ritm de creștere mai modest de 4,2% față de anul trecut. Raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% la 25,7%, o diminuare de 0,7 puncte procentuale.
Această discipline a cheltuielilor s-a observat și în scăderea cheltuielilor de personal, care au ajuns la 109,04 miliarde de lei, cu 4,26 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.
Această reducere este rezultatul unor măsuri de limitare a sporurilor și al unor ajustări salariale. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă acum 5,3%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin față de anul precedent. Cheltuielile pentru bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 7,1%, atingând 67,83 miliarde de lei.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut semnificativ, totalizând 42,05 miliarde de lei, cu un avans de 26,7% sau aproximativ 8,86 miliarde de lei, ceea ce indică o presiune continuă asupra bugetului din serviciul datoriilor.
În contextul acestei evoluții, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța menținerii unei abordări prudente. El a declarat că execuția bugetară confirmă continuarea consolidării fiscale și că măsurile adoptate produc efecte.
Totodată, a accentuat că această ajustare are loc într-un context favorabil, cu venituri care cresc mult mai rapid decât cheltuieli, și că finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare.
Cu toate acestea, ministrul a avertizat asupra necesității de a păstra disciplina cheltuielilor, de a prioritiza strict necesitățile și de a menține investițiile esențiale, ca condiții obligatorii pentru a asura continuarea consolidării fiscale, având în vedere atât presiunile interne asupra bugetului, cât și factorii externi potențial instabili.
Sursă: curierulnational
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Curierul Național și asistat AI.