De la rambursare la aplicare directă?
Consiliul Legislativ a pus frână, în 21 septembrie 2026, prin documentul numărul 813, propunerii legislative care viza modificarea Codului Fiscal.
Ultimele știri
Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieli
Gest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erou
TollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrie
Execuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilăInițiativa, trimisă de Secretarul General al Senatului prin adresa V/3954 din 26 august 2026 și înregistrată la Consiliu sub numărul D729 în 27 august 2026, dorea să schimbe felul în care fermierii primesc facilități fiscale pentru motorina folosită în agricultură.
Verdictul instituției de control juridic arată că textul este confuz și riscă să intre în coliziune cu legislația deja existentă.
Proiectul inițial, identificat drept b468 din 19 august 2026, încerca să înlocuiască actualul sistem greoi de rambursare a accizei cu o reducere aplicată direct la pompă. Potrivit expunerii de motive, miza era tăierea birocrației prin verificări digitale preventive și o trasabilitate mai bună a banilor. Autorii susțineau că sprijinul pentru fermieri rămânea neatins, în timp ce costurile administrative urmau să scadă vizibil pentru toată lumea.
Riscăm încălcarea legii?
Totuși, avizul juridic a scos la iveală o problemă spinoasă legată de competențe. Fiind vorba despre o lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată, conform articolului 75 din Constituție. Critica principală vizează însă articolul 342, alineatul 8 din Legea nr. 227/2015, care stabilește clar că acciza redusă se acordă prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii.
Acest mecanism funcționează deja în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, care reglementează ajutorul de stat pentru motorina agricolă.
Consiliul Legislativ a avertizat că Parlamentul riscă să acționeze „ultra vires”, adică să calce pe terenul exclusiv al Executivului. O astfel de lege ar fi încălcat principiul ierarhiei actelor normative din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
În plus, proiectul ar fi putut cădea testul constituționalității, lovind în principiul separației puterilor în stat și al respectării legilor, consfințit de articolul 1 din Constituție.
Lacune majore identificate!
O altă hibă majoră este lipsa oricărei lămuriri privind relația dintre noua propunere și schema deja funcțională din HG 1.174/2014. Proiectul nu explică cum se leagă de vechiul mecanism, creând un paralelism legislativ interzis de regulile de tehnică legislativă. Mai exact, articolul 16 din Legea nr. 24/2000 interzice instituirea aceluiași regim juridic prin acte multiple, iar articolul 13 cere ca orice normă să se integreze organic în legislație.
Dincolo de formă, nici fondul n-a scăpat de critici. Schimbarea modului de acordare nu șterge eticheta de ajutor de stat a facilității fiscale.
Noul mecanism trebuia gândit respectând regulile stricte pentru ajutoarele de stat, însă proiectul a omis elemente vitale: lipsesc un temei legal limpede, instituția responsabilă pentru aplicare, criteriile exacte de eligibilitate, durata schemei și bugetul alocat.
În final, Consiliul Legislativ a reamintit că pentru procedurile naționale privind ajutoarele de stat se aplică OUG nr. 77/2014. Chiar dacă acest aviz negativ nu judecă oportunitatea politică a măsurii, el arată cu degetul spre buncărele tehnico-juridice care ar bloca, în realitate, ajutorul promis agricultorilor.
Sursă: juridice
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / JURIDICE.ro și asistat AI.