Capcana bazei de date secrete?
ANAF introduce noi filtre care interzic rambursarea TVA pentru numeroase companii, inclusiv o bază de date nepublică.
Ultimele știri
Fundația pentru Artă deschide expoziția Samy Briss – „Întoarcere
Oana Ţoiu: Armistiţiul la Marea Neagră este un obiectiv important, blocajul la Federaţia Rusă
Primarul Ciprian Ciucu anunță selecția consiliilor de administrație pentru companiile municipale
Guvernul Bolojan a crescut plafonul amenzii pe care CNA le poate impune, atingând 440.000 de leiÎntr-o mișcare intens contestată, Agenția Națională de Administrare Fiscală a pus la punct un set de criterii suplimentare pentru verificarea deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare. Noile reguli, stabilite prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 1123/21.09.2026, au stârnit un val de revoltă printre consultanții fiscali și antreprenorii care se trezesc cu fluxurile de numerar blocate.
Printre noii factori de risc introduși, cel mai periculos pare să fie o bază de date specială care a rămãs complet nepublică. În mod concret, asta înseamnă că o firmă nu are cum să afle dacă vreunul dintre asociați, administratori sau acționari figurează pe lista neagră a instituției.
Mai mult, sistemul ignoră pragurile de deținere: un asociat minoritar, cu doar 1–15%, poate dinamita decizia de rambursare, deși contribuabilul nici măcar nu știe că acesta se află în vizorul Fiscului.
Efect de domino în economie!
O altă bornă a blocajului ține de comparația sumei cerute cu istoricul financiar al societății.
Dacă o companie cumpără utilaje de 2 milioane de lei la cota de 21%, deducerile pot crește de peste zece ori față de anumiți parametri din trecut.
Doar că sistemul nu explică clar ce înseamnă „creștere” – totul se raportează rigid la soldul ultimelor 12 luni, transformând prima solicitare a unei firme noi într-o creștere matematică infinită.
Lovitura nu se oprește la contribuabilul care cere banii înapoi. Prin întârzierea plăților către furnizori, aceștia din urmă rămân la rândul lor fără lichidități și își amână achitarea facturilor sau a dărilor la stat. Se creează astfel un efect de domino în tot lanțul de aprovizionare, care lovește direct în economia reală.
Toate aceste filtre au fost lansate fără o analiză solidă de impact. Raportul de motivare nu oferă nicio justificare privind utilitatea economică a celor 24 de noi indicatori de risc fiscal (13+11) și nici nu aduce date statistice clare din partea ANAF care să arate efectul real asupra bugetului de stat.
Au scăpat de sub control regulile fiscale?
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a tras deja un semnal de alarmă printr-o adresă trimisă Ministerului Finanțelor și ANAF. Șeful CCF, Dan Manolescu, avertizează că efectul va fi exact invers celui dorit: în loc să aducă bani la buget, măsurile vor prăbuși investițiile, cifra de afaceri și profitul companiilor, erodând în final chiar TVA-ul colectat din piața internă.
De aceeași părere este și Doru Dudaș, fost vicepreședinte ANAF, care a punctat că nu există o acoperire legală solidă și nici o evaluare pe termen lung pentru aceste criterii. Specialiștii susțin că un filtru corect ar trebui să se bazeze pe praguri transparente, pe fapta proprie și pe o analiză individuală, nu pe instrumente digitale care sufocă mediul de afaceri.
În cele din urmă, CCF cere explicații urgente privind baza de date secretă și formulele de calcul pentru creșterile de sume. Deși nimeni nu contestă nevoia de a opri rambursările ilegale, aplicarea oarbă a acestor filtre amenință să sufoce întregul ecosistem economic.
Pentru mai multe detalii și analize aprofundate, consultați adresa completă trimisă de Camera Consultanților Fiscali la Ministerul Finanțelor și ANAF.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Dan Popa și asistat AI.