De ce în comunism se putea înota în lacurile din București, iar astăzi este interzis?

De ce scăldatul era permis în comunism?

Iunie 2017 - mai multe persoane se scaldă în Lacul Morii în timpul unui cod portocaliu de caniculă. Inquam Photos / Octav Ganea

Ultimele știri

Ilie Bolojan cere indexarea pensiilor și salariilor în 2027, la pachet cu tăieri drastice de cheltuieliGest impresionat după cursa de coșmar Flydubai: Ambasada Israelului în România laudă un adevărat erouTollRo în funcțiune: ce se schimbă pentru șoferi de la 1 octombrieExecuție eșuată a condamnată la moarte Christa Pike, transportată la spital în agonie inutilă

La sfârșitul unei alte veri, rămâne o întrebare: de ce în comunism scăldatul era permis în lacurile din București, iar de peste 20 de ani este interzis?

Dacă în perioada comunistă, scăldatul în lacurile din București devenise o activitate de masă, de mai bine de două decenii scăldatul în capitală este interzis. În timp ce în Occident, alte orașe au reușit să redeschidă înotul în ape anterior interzise, în București lucrurile nu se vor schimba prea curând, susțin reprezentanții asociațiilor de mediu.

Marius își amintește cum vara pleca în gașcă și mergea pe Flax. Așa se numea în anii ‘90 o porțiune din Parcul Alexandru Ioan Cuza din București. „Acolo făcea lumea baie, stătea la plajă”, spune el.

În perioada comunistă, scăldatul devenise o activitate de masă. Puțini erau cei care își permiteau să meargă pe plajele de pe litoral. Așa că lacurile de pe salba râului Colentina, Tei și Floreasca, erau principalele locuri de recreere, relatează site-ul București. ro.

Acum, însă, scăldatul este interzis în toate lacurile din Capitală. Dar oare ar putea ele să devină zone sigure pentru îmbăiere, în care bucureștenii să se răcorească în timpul unei zile caniculare, pe modelul Parisului, pentru a limita impactul valurilor de căldură?

Autoritățile mențin această interdicție de două decenii din mai multe motive. Unul dintre ele este poluarea.

În lacuri ajung ape uzate menajere, prin deversări ilegale și infiltrații din zonele rezidențiale periferice, lipsite de canalizare, transmite Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.

O singură baie poate cauza meningită?

Președintele Asociației Mai Mult Verde, Doru Mitrana, explică: „Mai toate comunele din jurul Bucureștiului au crescut foarte mult în ultimii ani și majoritatea nu au stații de epurare sau alte forme de tratare a apelor uzate. Majoritatea lacurilor care urmează cursul Dâmboviței și al Colentinei, sunt mai degrabă canale colectoare”.

El adaugă: „O singură baie în aceste lacuri expune la afecțiuni grave: meningită, conjunctivită, ciuperci ale pielii și boli digestive.”

„Dar sursele de poluare sunt și altele”, spune Mitrana.

„Anumite zone ale acestor lacuri sunt adevărate gropi de gunoi”.

Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București confirmă: „lacurile artificiale nu sunt amenajate sau curățate pentru înot”. Găsim aici fiare vechi, resturi de beton din timpul construcțiilor comuniste și straturi groase de mâl. De exemplu, golirea Lacului Herăstrău a scos la iveală biciclete, scaune și cantități mari de deșeuri.

Deșeuri pe fundul lacului Herăstrău, după golire. Fotografie postată pe 8 iunie de Primăria Capitalei.

Managementul apei este fragmentat. Lacurile din Capitală se lovesc și de probleme administrative.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră actesidrepturi.ro / Dan Duca și asistat AI.