USR și PNL cer o comisie parlamentară pentru reforma administrativ-teritorială
Cine este Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR?
Implementarea unei schimbări structurale majore în administrația publică a României este vizată de USR și PNL printr-o inițiativă legislativă specifică, care prevede aplicarea noilor reguli încă din anul 2032. Aceste două forțe politice au depus oficial o cerere către instanțele permanente ale celor două camere ale Parlamentului, solicitând crearea unei entități specializate, respectiv a unei comisii ad-hoc, al cărei mandat ar fi elaborarea cadrului legal necesar transformării organizatorice a teritoriului.
Acțiunea comună se înscrie în contextul unui acord de cooperare interpartinică și vizează desfundarea unei dezbateri care se întinde de-a lungul a numeroase ani. Conform poziției exprimate de USR, fundamentarea restructurării trebuie să se bazeze pe indicatori obiectivi, precum datele demografice și situația financiară a localităților. Obiectivul final urmărit este optimizarea managementului resurselor bugetare și îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor la nivel local. Reprezentanții formațiunii subliniază importanța existenței unor norme precise și a unui cronogramă detaliată, esențiale pentru a permite instituțiilor de bază să se adapteze la noul sistem.
Sorin Șipoș, conducătorul grupului parlamentar al senatorilor USR, a subliniat necesitatea unei armonizări legislative riguroase pentru asigurarea reușitei procesului de reformare. El a menționat că succesul depinde de angajamentul politic comun al tuturor actorilor din arena națională, iar rolul comisiei propuse este de a prepara infrastructura normativă astfel încât tranziția să devină operațională din 2032.
Contextul politic actual include și o dinamică interesantă cu PSD, formațiune care a plasat reorganizarea teritorială printre primele zece cerințe adresate executivei, prin vocea lui Sorin Grindeanu. Liderii USR consideră că acest gest oferă social-democraților oportunitatea de a valida prin acte concrete sprijinul declarat pentru modernizarea administrației.
Inițiativa se limitează doar la comisia de studiu!
Diana Stoica, șefa delegației de deputați USR, a caracterizat situația drept un moment decisiv pentru puterea legislativă, amintind că restructurarea reprezintă o datorie istorică față de populația românească, care aspiră la comunități prospere și servicii eficiente.
Ea a insistat că doar prin această rearanjare spațială pot fi îndeplinite așteptările cetățenilor.
Deși inițiativa curentă se limitează strict la constituirea mecanismului parlamentar de studiere, detaliile tehnice ale noii arhitecturi teritoriale rămân de conturate în fazele ulterioare ale procesului. Pentru a evidenția importanța subiectului, s-a invocat precedentul din vecinătatea estică: Republica Moldova a avansat deja cu un plan executabil de reconfigurare administrativă.
Autoritățile de la Chișinău au oficializat, în data de 1 octombrie 2026, o strategie de consolidare teritorială radicală. Conform documentației prezentate, actuala diviziune în 32 de raioane va fi suprimată, fiind înlocuită de o structură macro-regională compusă din trei unități mari.
Regiunea Nord va fi formată dintr-o aglomerare de 11 raioane, zona Centru va integra 13 raioane, iar Regiunea Sud va cuprinde 7 raioane. Pe lângă aceste modificări majore, este prevăzută promovarea actualului raion Taraclia la statutul de oraș de nivel II. Structurile existente ale municipiilor Chișinău și Bălți, precum și autonomia Unității Teritoriale Găgăuzia, vor fi menținute nealterate în noul model organizatoric.