UE riscă să devină „omul bolnav al lumii” fără reforme rapide
Măsurile cruciale devin alarmant de urgente!
Integrarea europeană se află într-un punct critic. Fără reforme structurale rapide, Uniunea Europeană riscă să devină o entitate marjinală pe scena internațională — comparabilă cu figura istorică a „bolnavului Europei”.
Conform expertului, fereastra de oportunitate pentru a implementa reformele economice fundamentale — inițiate acum doi ani de Mario Draghi, atunci când președinea Banca Centrală Europeană — se închide progresiv. Bruxelles a stabilit oficial termenul limită pentru materializarea componentelor esențiale ale planului Draghi: finalul anului 2027.
Obiectivele sunt clare: consolidarea unei piețe unice funcționale, inclusiv integrarea piețelor de capital și a sistemelor energetice, sporirea capacității de emitere a împrumuturilor comune și simplificarea procedurilor de votare prin eliminarea necesității unanimității statelor membre pentru aprobarea unor modificări majore.
Dar progresul este îngrijorător de lent. Datele Consiliului European pentru Inovare arată că, până la începutul lunii iulie, doar 15,7% din propunerile inițiale au fost puse în aplicare în totalitate. Circa 40% au fost tratate parțial.
Situația devine alarmantă în ceea ce privește măsurile cele mai profunde și cruciale: crearea piețelor unice pentru energie și capital. Institutul Montaigne, un think-tank francec, estimează că legislația necesară a fost adoptată pentru doar 3% dintre aceste obiective strategice.
Mecanismul decizional actual — care impune aprobarea unanimă a tuturor membrilor UE pentru astfel de pași mari — reprezintă o piedică considerabilă. Face avansul extrem de dificil.
Complică situatia și calendarul electoral continentului.
Calendarul electoral complică situația!
Guvernele aflate în campanie sau pe punctul de a intra în ele sunt rareori dispuse să cedeze din suveranitate. Apariția unor lideri sceptici față de integrare ar putea duce la fragmentarea procesului european.
Franța va deschide această perioadă agitată cu scrutinul legislativ programat pentru aprilie 2027.
În paralel, Spania a stabilit deja data de 29 noiembrie a acestui an pentru alegeri anticipate, conform notei redacționale incluse în sursă.
Această grabă de Bruxelles de a finaliza bugetul multi-anual pentru perioada 2028-2034 înainte de alegerile franceze este motivată de temerea unui posibil guvern condus de Marine Le Pen. Deși formațiunea sa, Reuniunea Națională, a abandonat proiectul de a ieși Franța din Uniune, ea insistă asupra reducerii contribuției Parisului la finanțarea comunitară, retragerii din anumite piloni ai politicii energetice și restaurării controlului la frontiere.
Scrutinele din Italia și Polonia vor adăuga presiuni suplimentare, cu liderii politici care tend să evite adoptarea de reforme care implică transferul de putere — chiar și ale moderate — imediat înainte de a vota.
Cazul Germaniei prezintă o complexitate aparte. Deși coaliția de guvernare actuală va rămâne la putere până în 2029, ascensiunea continuă a Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de dreapta extremă care promovează apropierea de Rusia și restrângerea imigrației, crește șansele unei blocaje în cea mai mare economie din bloc.
Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Berlinul a dus o politică de reforme ambițioasă. După preluarea funcției în anul precedent, noul lider a reluat „frâna datoriei” — regulă fiscală care a limitat anterior creșterea — permitând o creștere substanțială a bugetului pentru apărare și constituirea unui fond de infrastructură cu o valoare de 500 de miliarde de euro.