Softurile rusești, interzise în instituțiile din România până în 2036
Scut digital împotriva Moscovei?
România face un nou pas decisiv pentru propria siguranță cibernetică. Senatorii au adoptat o măsură esențială care prelungește interdicția de achiziție, instalare și utilizare a softurilor rusești în instituțiile publice până la 31 decembrie 2035.
Termenul inițial, stabilit pentru sfârșitul lui 2026, a devenit caduc în fața unei realități implacabile.
Proiectul, inițiat de deputatul Sebastian Burduja, vine să protejeze infrastructura informatică a statului.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a subliniat că decizia este una critică, având în vedere că războiul declanșat de Federația Rusă se poartă la fel de violent și în spațiul virtual.
Decuplare tehnologică sau risc asumat?
Securitatea națională nu este negociabilă.
România nu își poate permite vulnerabilități tehnologice sau breșe în infrastructura critică, a transmis Abrudean, amintind că țara noastră rămâne ferm alături de partenerii din NATO și Uniunea Europeană în fața agresiunilor hibride.
Legea merge acum la Camera Deputaților, forul decizional.
Cât costă curățarea sistemului informatic?
Prelungirea interdicției conturează o strategie națională clară de rupere a dependenței tehnologice de Rusia. Într-o perioadă în care ciberatacurile vizează constant infrastructura critică europeană, renunțarea la softurile Moscovei reduce considerabil suprafața de atac.
Deși multe instituții românești mizauseră pe aceste soluții din considerente pur financiare, realitatea geopolitică a transformat economia de moment într-un risc major de securitate.
Pentru administrația publică, legea aduce o obligație limpede: tranziția rapidă către alternative vestice sau locale.
Ministerul de Interne și celelalte structuri ale statului vor fi nevoite să ia la rând parcurile software și să elimine orice componentă de proveniență rusă. Un asemenea proces va necesita, evident, bugete suplimentare pentru noi achiziții, însă va tăia din fașă riscurile de spionaj cibernetic. Prin această aliniere strictă la standardele euro-atlantice, România își consolidează poziția de pilon de încredere în arhitectura de apărare a regiunii.