Silviu Cerna: Impozitele, oglinda relației dintre stat și cetățeni

Economiști, juriști și legislatori

Silviu Cerna: Taxele – Barometrul Relației Stat-Cetățeni

Interviu realizat de Alina Matei, 23 iulie 2026, 00:15

Silviu Cerna: Aș acorda o notă cuprinsă între 5 și 6. Legislația economică românească suferă de o instabilitate cronică, este împovărată de o birocrație excesivă și lipsită de predictibilitate. Deși, la nivel formal, cadrul legal al activității economice se aliniază normelor Uniunii Europene, aplicarea sa practică și ritmul alert al modificărilor fiscale sufocă adesea mediul de afaceri.

Alina Matei: Ce ne puteți spune despre interacțiunea dintre economiști, juriști și legislatori?

Silviu Cerna: Economistul are un rol esențial în procesul legislativ, contribuind prin analize detaliate privind cererea și oferta, creșterea economică, sistemul fiscal, reglementările și stabilitatea financiară. Știința economică poate, în anumite situații, să orienteze dezbaterile publice legate de cadrul legal al activității economice și să inspire decidenții politici și juriștii din administrația publică, fiecare contribuind la formularea și implementarea politicii economice.

Cu toate acestea, principiile economice sunt adesea ignorate în procesul de legiferare și în elaborarea politicilor economice, precum și în dezbaterile publice pe aceste teme. Legislatorii, factorii de decizie politică, funcționarii guvernamentali și formatorii de opinie tind să prioritizeze ideologia, considerentele pragmatice sau electorale, în detrimentul analizelor economice obiective. Eșecurile programelor guvernamentale, polarizarea politică și neîncrederea în competența specialiștilor, alimentată de noile surse de informare, erodează influența economiștilor în societate.

Sectorul public, o problemă cronică

Alina Matei: În ce domeniu, în opinia dumneavoastră, legiuitorul pare să repare la nesfârșit, fără a ajunge la o soluție finală?

Silviu Cerna: Este vorba despre amploarea sectorului public, care include peste 1.500 de întreprinderi de stat și un număr impresionant de 1.274.999 de angajați în instituțiile și autoritățile publice. Deși autoritățile declară că aderă la principiile economiei de piață și România este membră a UE, structurile socio-economice păstrează încă puternice reminiscențe ale economiei planificate. Aceasta se caracteriza prin ineficiență, risipă de resurse și o penurie generalizată.

Aceste vestigii se manifestă prin prezența masivă a statului în sectoare economice strategice, dependența întreprinderilor publice de subvenții, birocrația excesivă și mentalități economice rigide la nivelul populației. Constituția stipulează explicit că economia României este o economie de piață, bazată pe proprietate privată, liberă inițiativă și concurență. Cu toate acestea, subconștientul colectiv și structurile instituționale moștenite din perioada comunistă continuă să influențeze puternic peisajul economic și social actual.

Alina Matei: Din analiza dumneavoastră asupra impozitelor, ce ne puteți spune?

Silviu Cerna: Impozitele, în esența lor, reprezintă o reflectare monetară a relațiilor dintre stat și cetățeni.