Acte și Drepturi
Proceduri

Seminar EJTN despre limbaj legal în cazuri de cibercriminalitate și dovezi electronice, Salonic 2026

Cosmin Tănase 13.10.2026

Care sunt standardele privind colectarea?

Seminarul EJTN privind limbajul legal în cazurile de cibercriminalitate și dovezi electronice – Salonic 2026

În anul 2026, orașul Salonic a găzduit un eveniment de mare importanță organizat de EJTN – Academia Europeană de Formare a Judecătorilor și Procurorilor – dedicat problematicii limbajului legal în contexte de cibercriminalitate și administrarea dovadelor electronice. Acest seminar a reunisit experți din întreaga Europă, judecători, procurori, polițiști specializați în cazuri de ciberincidente și reprezentanți ai autorităților de protecție a datelor, cu scopul de a îmbunătăți cooperarea judicială transfrontalieră și de a standardiza practicile în domeniul dovezelor numerice în procesele penale.

Unul dintre subiectele centrale ale seminarului a fost analiza modului în care limbajul legal – adică termenii, definițiile și procedurile utilizate în acte judiciare – trebuie să se adapteze tehnologiilor în continuă evoluție. Prezentatorii au subliniat că multe legislații naționale încă folosesc formule moștenite din epoca pre-digitală, care nu sunt adecvate pentru a descrie fenomenele complexe precum infiltrările de rețea, atacurile ransomware, furtul de identitate digitală sau manipularea algoritmilor.

De aceea, a fost subliniată necesitatea unei reforme a terminologiei juridice pentru a include concepte precum „varf de atac”, „payload malign”, „jurnal de evenimente sistemice” sau „metadate asociate unui fișier”, termeni esențiali pentru a stabili legătura de cauzalitate în cazurile de ciberinfracțiuni.

Un alt punct de discuție a fost reprezentat de standardele privind colectarea, preservarea și prezentarea dovadelor electronice în fata tribunalelor. Experții au evidențiat că o dovadă numerică, deși poate fi extrem de relevantă, devine inadmissibilă dacă nu este tratată conform protocoalelor riguroase de catena de custodie.

Au fost prezentate studii de caz în care fișiere de jurnalizare, imagini de disc sau captură de pachete de rețea au fost excluse din proces doar pentru că nu au fost păstrate în mediii izolate sau pentru că timestamp-urile nu au fost sincronizate cu surse de timp acreditate.

În acest context, s-a insistat pe necesitatea instruirii continuă a personalului judiciar și al poliției în tehnici forensi digitale, inclusiv utilizarea de unelte validate precum EnCase, FTK sau Autopsy, precum și pe importanța documentării pas cu pas a fiecărei intervenții tehnice.

Seminarul a abordat și problematica jurisdicțiilor overlap în cazurile de cibercriminalitate transfrontalieră. Deoarece un atac poate originate într-o țară, trece prin servere situate în alte două state și ținta să fie în a patra, determinarea competenței judiciare devine extrem de complexă.

Prezentatorii au explicat cum instrumente precum Ordinul privind investigarea și preservarea dovadelor electronice în materie penală (Directive (UE) 2014/41) și Convenția privind cibercriminalitatea (Convenția de la Budapest) facilitează cooperarea, dar aplicarea lor în practică întâmpină încă obstacole legate de diferențe în standardele de proof, termenele de Un aspect deosebit de apreciat de participanți a fost sesiunea dedicată interpretării metadelor și a jurnalizării de sistem în context penal.

Au fost prezentate exemple concrete în care data și ora de modificare a unui fișier, adresa IP de origine, sau chiar istoricul de accesări dintr-un cont de utilizator au contribuit semnificativ la reconstruirea cronologică a unui incident.

Cum putem preveni alterarea informațiilor?

Totuși, s-a avertit că aceste informații pot fi ușor alterate sau falsificate, deci trebuie corroborate cu alte dovezi – precum jurnalurile de la furnizorii de servicii de internet, înregistrările de la sistemele de detectare a intruziunilor (IDS) sau declarațiile de martori tehnici – pentru a evita riscul de condamnări pe baza de informații neconfirmate.

De asemenea, a fost discutată problematica criptării și a accesului la informații protejate prin parole sau mecanisme de autentificare forte. În cazurile în care un suspect refuză să ofere parola pentru un dispozitiv criptat, autoritățile se confruntă cu dilemă etică și legală: în măsura în care pot compela un individ să se autocriminizeze prin furnizarea unei informații care-l poate incrimina?

Prezentatorii au analizat jurisprudența Tribunalului Europeo al Drepturilor Omului (TEDO) și a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind dreptul la tăcere și protecția împotriva autoincriminării în era digitală, subliniând că orice măsură de compunere trebuie să fie proporțională, necesară și prevăzută de lege, cu garanții judiciare stricte.

Un alt panel a explorat rolul certificatelor digitale și al semnăturilor electronice în verificarea autenticității documentelor. Au fost explicat cum o semnătură electronică calificată, bazată pe o cheie privată și verificată printr-o autoritate de certificare de încredere, poate avea aceeași valoare juridică ca o semnătură de mână, în conformitate cu Regulamentul eIDAS (UE) nr. 910/2014.

Totuși, s-a remarcat că în practică, multe instituții încă nu recunosc sau nu știu să valideze corect aceste instrumente, ceea ce duce la neînțelegeri și la contestații în sala de audiență.

De aceea, s-a propus introducerea de instrucții standardizate pentru judecători și personal de cancellarie privind verificarea semnăturilor electronice și a timbrelor de timp (timestamping).

Seminarul a inclus și o sesiune practică de simulare, în care participanții au avut roluri de judecători, procurori și poliști într-un scenariu fictiv de atac ransomware împotriva unui spital. Ei au trebuit să decidă ordonarea de măsuri de conservare a dovadelor, să emite ordonări județene pentru a obține informații de la furnizori de servicii în alte state și să evaluate admissibilitatea unor fișiere de jurnalizare prelevate din serverele compromise.

Feedback-ul primit a evidențiat că, deși teoria este bine înțeles, aplicarea practică necesita mai mult timp de lucru în echipă și o mai bună înțelegere reciproca dintre specialiștii tehnici și profesioniștii juridici.

EJTN a宣布 că va continua să organizeze asemenea întâlniri regionale și să dezvolte materiale de formare specializate, incluse ghiduri de terminologie juridică în domeniul ciberului, modele de ordin judicial pentru preservarea dovadelor electronice și studii de caz comparate între statele membre.

Obiectivul final rămâne construirea unui spațiu judicial european unde dovezia numerică să fie tratată cu același rigor și respect pentru drepturile fundamentale ca orice alt tip de dovadă.