Șefii kurdi din Irak condamnă retragerea „rușinoasă” a trupelor americane
Geopolitica se intensifică din cauza războiului!
Populația kurdă, o comunitate etnică care numără aproximativ 30 de milioane de indivizi răspândiți preponderent pe teritoriile Irakului, Iranului, Siriei și Turciei, a traversat decenii de lupte pentru a-și consolida identitatea statală. Aceștia au fost supusi unor forme severe de persecție și reprimare, atât în cadrul Irakului, cât și în cel al Iranului, conform informațiilor furnizate de agenția de presă dpa.
Contextul istoric al acestei regiuni semi-autonome din Irak se leagă direct de prăbușirea regimului lui Saddam Hussein în anul 2003. În perioada anterioară acestei schimbări de regim, zona era menținută sub protecția unei zone de interdicție aeriană instituite de armata americană încă din 1991. Tensiunile persistă în prezent între administrația locală din Erbil și puterile centrale de la Bagdad, relațiile fiind caracterizate de conflicte neîntrerupte.
Într-un context geopolitic intensificat de războiul din Iran, declanșat prin ofensiva comună a SUA și Israel în luna februarie, regiunea kurdă a devenit ținta a sute de lansări de rachete și drone. Printre obiective ale atacurilor. Acestea au inclus chiar biroul prim-ministrului Masrour Barzani. Teheranul privește Kurdistanul ca pe un partener al blocului occidental și al statului israelian pe sol irakian.
Baza militară multinațională situată în Erbil, care adăpostește efective ale armatelor americane și germane, a suferit, de asemenea, impactul unor loviri, deși forțele americane au reușit să respingă o parte din ofensive.
Masrour Barzani conduce executivul regional!
Masrour Barzani, șeful executivului regional, a exprimat o critică aspră asupra retragerii iminente a contingentului american, descriind procesul drept „rușinos”. Într-o declarație adresată publicației Financial Times, el a subliniat că pericolul este concret și că teritoriul este expus atacurilor, fiind vulnerabil.
Liderul kurd a argumentat că a fi părăsit singur, lipsit de un mecanism defensiv corespunzător, reprezintă o umilință.
El a menționat că administrația sa nu a avut capacitatea de a procura sisteme autonome de apărare antiaeriană, această competență aparținând exclusiv guvernului central de la Bagdad.
Procesul de extracție a trupelor americane este programat să se încheie până la data de 30 septembrie. Această decizie a fost adoptată în anul 2024, urmand declararea finalizării misiunii de combatere a organizației jihadiste Statul Islamic, eveniment care a avut loc în 2021.
Istoria prezenței militare americane în Irak datează din invazia din 2003, moment în care Saddam Hussein a fost îndepărtat de la conducere. Deși o primă retragere a avut loc la finalul anului 2011, soldații americani au revenit în 2014 pentru a contracara avansarea Statului Islamic.