Secretul profesional al avocatului: drept sau obligație?
Este indispensabil pentru integritatea sa ca om și ca profesionist
Ce magie formidabilă a cuvintelor. Fac cu mâna pe toate buzele şi au rezonanţa unei incantaţii. Vocea profanului nu putea stârni armonia laică a confuziei şi a erorii. 1 Prin cuvintele ilustrului avocat I. Gr. Perieteanu, Preşedintele Uniunii Avocaţilor din România din 1935 până în 1939, uşile sunt deschise pentru a clarifica natura juridică a secretului profesional. Se acceptă în unanimitate că secretul profesional constituie o obligație pentru avocat. Acest lucru reiese fără îndoială din articolul 11 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat prin care legiuitorul afirmă că avocatul este de natură să păstreze secretul profesional cu privire la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată. Relativ cu obligația avocatului, dreptul clientului de a solicita avocatului să respecte confidențialitatea datelor și a informațiilor comunicate sau informate cu privire la momentul acceptării cauzei juridice a clientului.
Secretul profesional al avocatului provine din principala caracteristică a avocatului, și anume devotamentul față de client. Dar devotamentul, oricât de nobil ar fi, dacă nu este temperat, să creeze o adevărată sclavie pentru avocatul său. Depășire, ar însemna anihilarea libertății, înlocuirea voinței clientului cu voința sa personală. De aici a venit ideea independenţei avocaţilor.
Este indispensabil pentru integritatea sa ca om și ca profesionist, privându-l de toate aceste scăderi incompatibile cu nobilitatea ordinului său. 2 Prin urmare, observăm o primă contradicție cu obligația avocatului de a fi dedicat clientului și de a păstra secretul profesional constând în dreptul avocatului de a fi independent în exercitarea profesiei. Independența avocatului implică libertatea sa de a se supune credinței sale profesionale, în conformitate cu legea, și nu voinței subiective a clientului. În același timp, avocatul are dreptul de a alege dacă să preia sau nu un caz legal și să accepte sau să refuze un client.
Motivele care pot duce la un avocat care nu acceptă un caz juridic sau un client sunt numeroase și diverse, dar unul dintre motive este de interes deosebit și este reprezentat de situația în care avocatul nu acceptă sarcina de a păstra un secret profesional al cărui conținut este incompatibil cu principiile sale morale, etice, juridice sau insuportabile pentru conștiința sa. Cu alte cuvinte, dreptul avocatului de a-și selecta clientela poate fi tradus și prin dreptul de a decide dacă este de acord să păstreze un secret profesional ca urmare a acceptării unui caz juridic al unui client. Independenţa avocaţilor şi secretul profesional sunt principii fundamentale ale profesiei de avocat.
Motivele care pot duce la un avocat care nu acceptă un caz juridic sau un client sunt numeroase și diverse
Aceste două principii nu sunt exclusive, ci sunt armonioase și se sprijină reciproc, creând un echilibru între interesul clientului și esența profesiei de avocat. Avocatul nu poate fi independent în absența secretului profesional, iar secretul profesional nu poate fi garantat în absența independenței avocatului. Dispozițiile articolului 109 alineatul (3) litera (d) din Statutul profesiei de avocat care stabilește că acesta aduce atingere independenței avocatului, existenței oricărei presiuni în scopul nerespectării secretului profesional. Faptul că obligația de a păstra secretul profesional este reglementată de Statutul profesiei de avocat la articolul 1 alineatul (2) litera (e) ca principiu fundamental al profesiei constituie un argument suplimentar pentru a concluziona că avocatul are dreptul și interesul legitim de a se opune secretului profesional unei terțe părți.
Interesul avocatului nu se limitează la un caracter general menit să garanteze independența profesiei, ci și un interes personal al avocatului în legătură cu avizul juridic pe care l-a oferit clientului și care este destinat să rămână confidențial. Legislația națională privind prevenirea și combaterea spălării banilor prevede că avocatul este singurul profesionist al dreptului scutit de obligația de raportare în temeiul articolului 33 alineatele (4) și (5) din Legea nr.
În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv