Salariile din Sănătate: Recompensa pentru condiții grele, sub nivelul din 2016

Creșteri nominale, devalorizare reală

Curierul Național, 4 august 2026

Un studiu recent, realizat de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) și Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, trage un semnal de alarmă: deși medicii și asistenții primesc salarii nominale mai mari, valoarea reală a compensațiilor pentru condițiile de muncă dificile și pentru turele epuizante a scăzut dramatic în ultimul deceniu. Această tendință îngrijorătoare riscă să submineze capacitatea sistemului sanitar de a funcționa optim și de a atrage personal calificat în domenii esențiale.

Studiul, intitulat „Evoluția recompensei suplimentare a angajaților din sistemul public de sănătate”, a analizat bugetele pe o perioadă lungă, din mai 2016 până în iunie 2026. Datele au fost completate cu informații de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și cu peste 57.000 de înregistrări din Comparatorul de salarii, oferind o imagine detaliată și solidă a evoluției veniturilor.

Beneficii anulate, inechități adâncite

Analiza a arătat că, în ciuda majorărilor salariale pe hârtie, recompensa suplimentară – care include sporurile pentru condiții de muncă și plățile pentru asigurarea continuității – a scăzut semnificativ. Dacă în 2017 această componentă reprezenta 55,5% din masa salariilor de bază, până în 2025 procentul a ajuns la doar 31,2%. Mai mult, nivelul din 2025 este chiar sub cel înregistrat în 2016, când raportul era de aproximativ 34,9%.

Această discrepanță se explică prin faptul că salariile de bază au crescut mult mai rapid decât sumele destinate să compenseze riscurile și munca în regimuri atipice. De exemplu, în 2017, plățile pentru condiții de muncă reprezentau 27,8% din masa salariilor de bază, iar cele pentru continuitate 27,7%. În 2025, aceste cifre au scăzut la 18,4%, respectiv 12,8%.

Sporul pentru condiții de muncă, care în 2016 reprezenta 17,3% din salariile de bază, a atins un vârf de 30,5% în 2021, pentru a coborî ulterior la 18,5% în 2025. De asemenea, plățile pentru asigurarea continuității activității (ture, muncă de noapte, zile de repaus și sărbători legale) au ajuns la 12,7%, cu aproape cinci puncte procentuale sub nivelul din 2016. Practic, beneficiile aduse de Legea nr. 250/2016, care lega sporurile de salariul de bază în plată, au fost complet anulate în decurs de opt ani.

Implicații și soluții urgente

Un scenariu ipotetic, calculat pentru aproximativ 174.858 de posturi, estimează o diferență lunară de circa 165,9 milioane lei față de situația în care procentele nominale ar fi fost aplicate salariilor de bază actuale. FSSR subliniază că această valoare reprezintă un reper pentru politica salarială, nu o creanță sau o sumă restantă.

Datele arată că sporurile nu au dispărut în termeni nominali, ci că rolul lor de a diferenția riscul, expunerea și timpul de muncă atipic s-a redus considerabil. Această situație generează inechități semnificative, diferența dintre decila superioară și cea inferioară a ratelor unitare fiind de aproximativ 3,2 ori în 2025.

Viitorul proiect al legii salarizării, în forma sa actuală, ar reduce recompensa pentru aceste drepturi la aproximativ 27%, ceea ce ar agrava și mai mult situația. Corectarea acestei probleme trebuie să se facă prin reguli transparente și finanțare explicită, evitând mutarea aceleiași probleme într-un plafon salarial mai mic. Este imperativă o abordare care să recunoască și să remunereze corespunzător specificul muncii în sănătate, pentru a asigura stabilitatea și calitatea serviciilor medicale publice.