România riscă să piardă fonduri europene în următorii șapte ani

Ce propune noul buget UE?

Planul financiar al Uniunii Europene pentru 2028‑2034, prezentat în cadrul Președinției irlandeze a Consiliului UE, prevede un buget total de 1.622 de miliarde de euro, la prețuri din 2025. Această sumă este cu 141 de miliarde de euro (‑8%) mai mică decât estimările inițiale ale Comisiei Europene, iar reducerea apare într-o perioadă în care statele membre se confruntă cu inflație ridicată și venituri modeste.

Europarlamentarul Victor Negrescu (S&D) a avertizat că tăierile ar putea afecta grav fluxurile de finanțare destinate României în următorul deceniu.

De ce e alarmant pentru România?

Fondurile europene susțin proiecte esențiale – de la drumuri și școli la spitale, agricultură și dezvoltare rurală – și sunt vitale pentru companiile locale și crearea de locuri de muncă.

Ce se întâmplă cu agricultura?

Statisticile arată că 6 din 10 investiții publice din România, de la aderarea la UE, au fost finanțate direct din fonduri europene.

În sectorul agricol, pragul mediu de sprijin pe hectar scade de la 130 la 90 de euro, mult sub propunerea inițială a Comisiei.

Ce înseamnă tăierile pentru educație?

Negrescu susține că această reducere ar accentua inegalitățile dintre subvențiile acordate fermierilor din diferite state membre, punând producătorii români în dezavantaj pe piața unică europeană. El cere o convergență completă a subvențiilor și un buget dedicat, protejat, pentru dezvoltarea rurală.

Care este impactul asupra sănătății?

Programul Erasmus+ ar pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei și peste 8 miliarde de euro față de cererea Parlamentului European. Reducerile ar însemna mai puține burse și oportunități limitate pentru elevi, studenți, cadre didactice și tineri, riscând să facă accesul la mobilitatea academică dependent de resursele familiale.

Finanțarea comună pentru biotehnologie, agricultură și bioeconomie scade cu aproape 3 miliarde de euro.

Ce se pierde în digitalizare și IA?

Lipsa unui fond dedicat, similar cu EU4 Health, lasă incertitudini privind menținerea a 20 de miliarde de euro destinate sănătății în planurile naționale și regionale – resurse esențiale pentru modernizarea spitalelor, prevenție, tratamente avansate și recrutarea personalului medical.

Finanțările pentru digitalizare și inteligență artificială sunt reduse cu peste 7 miliarde de euro (‑13% față de propunerea Comisiei).

Ce se întâmplă cu protecția civilă?

Într-un moment în care alte economii investesc masiv în tehnologii emergente, Europa pare să reducă investițiile pentru următorii șapte ani, iar România, dependentă de fonduri europene, riscă să rămână în urmă în dezvoltarea infrastructurii digitale și a cercetării.

Ce trebuie să facă România?

Fondurile pentru protecția civilă și gestionarea urgențelor sanitare scad cu aproximativ 35% față de versiunea Comisiei, iar resursele pentru solidaritatea în caz de dezastre naturale sunt tăiate cu circa 55%. Aceste reduceri subliniază necesitatea unor negocieri ferme pentru a nu pierde fonduri cruciale pentru viitorul economic și social al României.

Prioritatea este eliminarea riscurilor identificate în noul buget și obținerea unui acord european care să protejeze finanțările esențiale pentru infrastructură, educație, sănătate, agricultură, digitalizare și gestionarea dezastrelor. Negociatorii români trebuie să insiste pe bugete distincte și garantate pentru fiecare sector, pentru a nu compromite dezvoltarea pe termen lung a țării.