România a strâns 4,5 miliarde euro din a doua emisiune de euroobligațiuni
Cât a fost cererea?
România a strâns 4,5 miliarde de euro prin a doua emisiune de obligațiuni denominate în euro. Rezultatul confirmă atractivitatea țării pe piețele de capital internaționale.
Operațiunea a fost structurată în trei tranșe cu profile de risc și durată diferită: - 1,25 miliarde EUR cu scadență în 2030 - 2,00 miliarde EUR cu scadență în 2034 - 1,25 miliarde EUR (tip verde) cu scadență în 2038
În ciuda condițiilor de piață instabile, cererea a fost remarcabilă.
Care sunt costurile finale?
În cursul după-amiezii, ordinele totale au depășit 9 miliarde de euro, însemnând o suprasubscriere de peste dublu față de oferta. După finalizarea alocărilor, volumul total al cererii s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o suprasubscriere de 1,6 ori.
Acest succes a condus la o optimizare a costurilor de emitere: marjele finale au fost reduse cu 20 bps pentru titlurile pe 4 ani și cu 25 bps pentru cele pe 8 și 12 ani, comparativ cu cotațiile inițiale din dimineață.
Detaliile financiare finale arată o structură a costurilor care reflectă fidelitatea investitorilor: - Tranșa pe 4 ani: marja MS+190 bps, cupon 5,250%, randament 5,256%, 117 investitori - Tranșa pe 8 ani: marja MS+285 bps, cupon 6,125%, randament 6,222%, 146 investitori - Titluri verzi pe 12 ani: marja MS+335 bps, cupon 6,750%, randament 6,783%, 131 investitori
Cine a cumpărat?
Prima de emisiune, adică diferența față de nivelul de referință al pieței secundare, a fost de 10 bps pentru tranșa scurtă și de 5 bps pentru cele lungi.
Din punct de vedere al diversificării, operațiunea a atras un public larg. Aproape jumătate (49%) din tranșa verde a fost cumpărată de investitori cu mandate ESG sau verzi.
Distribuiunea geografică arată o preponderanță a Vestului Europei pentru titlurile pe 4 ani (69%), în timp ce Marea Britanie și Irlanda au dominat cererea pentru titlurile pe 8 ani (47%) și pentru cele verzi pe 12 ani (45%). America de Nord a contribuit cu 32% din cererea pentru tranșa de 8 ani, iar Europa Centrală și de Est cu 14% din cererea pentru titlurile verzi.
Ce spuse ministrul?
Printre tipurile de investitori, administratorii de active au fost cei mai activi: 69% din cererea pentru tranșa de 4 ani, 72% pentru cea de 8 ani și 60% pentru cea verde. Băncile și băncile centrale au avut o prezență mai redusă, în timp ce fondurile de pensii nu au participat la această emisiune.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că succesul acestei emisiune reconfirmă încrederea internațională în politica de consolidare fiscală a României. Suma obținută va fi utilizată împreună cu fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale pentru a acoperi necesarul de finanțare externă pentru anul 2026 și pentru a întări rezervele de valută ale țării.
Operațiunea a fost intermediată de o echipă de bănci de investiții internaționale, inclusiv BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N. V, JP Morgan SE și Société Générale.